Statul la cămin e un alt ”acasă”

Am ajuns în anul al II-lea de facultate și tot la cămin stau. Aș zice că e trist lucrul ăsta, însă am început să mă obișnuisc. Am început să spun: ”Abia aștept să ajung acasă și să mănânc”. Însă nu e acel acasă, e un acasă unde:
1) Frigiderul e plin de caserole
2) Noaptea, dacă ai somnul sensibil, poți auzi gândacii cum mișună
3) E locul ăla departe de ai tăi
4) E acel ”acasă” unde poți mânca sarmale la opt dimineața și chipsuri cu alune la ora 23 fără să o auzi pe mama ta: ”Mănâncă și tu o mâncare. Ia un fruct. Lasă prostiile. O să te îmbolnăvești, iar eu nu merg cu tine la doctor”.
5) E acel loc în care apariția unui gândac nu e cine știe ce. E ceva normal. Dacă nu ai avut gândaci, înseamnă că ai bani și că ai avut apartament închiriat - deși cred că și acolo ai gândaci
6) Există pisici cu un apetiti mai mare decât al tău
7) Este acel loc în care îți poți asculta vecinii... prin perete sau prin priză ”pentru că sunetul ajunge din difuzoare până în sânge”
8) Înainte să-ți vezi camera te rogi să ai colegi de cameră normali, iar gândacii nu intră la categoria ”colegi de cameră”