În lumea mea utopică, mâncatul şi lenevitul ar fi două sporturi naţionale ca să nu mai zică nimeni că-s leneşă. Aaa..şi cine nu practică aceste două sporturi şi nu este cât de cât bun la ele...poate să-şi ia tălpăşiţa.
Şi în lumea asta a mea perfectă nu ar exista fosile...poate doar vreo câţiva bătrâni simpatici (am zis poate). Deci, în lumea această perfectă ar fi doar tineri care ar lenevi toată ziua şi ar mânca. Deci doar atâta ar trebui să facă cei care locuiesc în lumea mea perfectă...Eu sunt darnică şi de aceea îmi împart lumea mea perfectă cu alţii care au aceleaşi sentimente faţă de mancare şi lenevit...
Cum e aia..X+Y=LOVE...(unde X şi Y se citesc de la tastatură :)) ). Ehh..aici ecuaţia se complăcă puţin şi rezultă => Lenevit+Mâncat+X= O viaţă perfectă (unde X se înlocuieşte după caz).
Deci cine vrea să trăiască într-o lume în care să facă doar două lucruri? Adică să mănânce şi să lenevească..să îmi dea un beep :D.
Eu am fost abonata la coringenta la sport, pe tot parcursul liceului. Pana la urma, mi-am scos scutire medicala de la sport, ca sa nu ma lase aia repetenta : ca n-as mai fi absolvitliceul in veci.
RăspundețiȘtergere:)) Eu nu mă plâng de sport, că oricum stau ca o leneşă de leneşă pe bancă şi nu fac absolut nimica. Eu mă plâng de mate şi chimie...coşmarurile mele.
ȘtergereEu nu :D Incerc in fiecare zi sa nu ma mai gandesc la "ce frumos ar fi sa stau si atat". Iar cu mancatul.. nu sunt foarte mancacioasa :))
RăspundețiȘtergereP.S. M-am inscris la un concurs, daca iti plac compunerile voteaza-ma! :* http://concursuriliterare.blogspot.com/2012/02/stanescu-roxana-compuneri.html