marți, 12 februarie 2013
Niciodată nu suntem mulţumiţi
Lumea se plânge, se plânge, se plânge.
"Vaaaii... ce salariu mic am. La cât muncesc ar trebui să-l am dublu!"
"Am învăţat atâta şi nu ne-a dat lucrare din asta."
"Am cumpărat atâtea de nici nu pot să le duc."
"Am obosit să urc 3 etaje ca să ajung acasă."
"Iar trebuie să mâncăm?"
"De ce trebuie să mă duc iar la şcoală?"
"Ce mă enervează calculatorul ăsta, nu merge mai repede."
"Iar trebuie să-mi aranjez hainele."
Şi exemplele pot continua. Ne plângem! De ce? Ne plângem că putem munci, că putem învăţat, că avem bani să cumpărăm mai multe decât putem duce, că avem o casă, că avem ce mânca, că avem un calculator, că iar trebuie să mergem la şcoală, că iar trebuie să ne aranjăm hainele...
Ne plângem că avem, dar dacă nu aveam tot ne plângeam. Nu am spune şi noi că "da, mă bucur că am toate astea!". Nu. Avem şi vrem mai mult. Nu, nu e greşit să dorim să avem mai multe... dar să privim şi partea bună a lucrurilor. Alţii ar vrea să fie în locul nostru. Ar vrea să aibă un salariu de câteva sute de lei pentru a-şi ţine copiii la şcoală, pentru a cumpăra ceva de mâncare, pentru a întreţine o casă, pentru haine...
Avem un salariu mic... dar ce facem pentru a avea unul mai mare? Nimic! De ce nu ne ducem la şef să ne cerem drepturile? Răspunsul ar fi simplu... Intervine teama. Teama de a fi dat afară şi de a rămâne fără loc de muncă. Atunci îţi dai seama că banii ăia, puţini cum erau, erau buni.
Poate că ai învăţat pentru lucrare şapte pagini şi nu ţi-a dat nimic din ceea ce ai învăţat. După ce te calmezi, gândeşte-te la faptul că poţi învăţa. Te duce capul ăla la ceva... Şi ce dacă ai învăţat şapte pagini şi nu ai avut nicio cerinţă care să se refere la asta? Gândeşte-te că acele lucruri le-ai învăţat pentru tine. Nu te mai gândi că ai învăţat strict pentru notă... ai învăţat pentru tine (cum naiba să spui că Australia e deasupra Americii?!!).
Cred că nu există elev care să nu fi dat naibii şcoala şi cel care a inventat-o, măcar o dată. Dar hai să ne gândim că sunt copii care îşi doresc să înveţe (da, spre surprinderea tuturor există şi asemenea specimene). Noi ne plângem că nu mai vrem la şcoală, ceilalţi visează să meargă la şcoală. Ne batem joc de educaţie. Unii au impresia că fără şcoală le va fi mai bine, că lor le este suficientă "şcoala vieţii", că ei se descurcă şi fără a şti să scrie. Sunt oameni din mediul rural, mult prea bătrâni acum pentru a învăţa ceva, dar care regretă că nu au putut învăţa mai mult de câteva litere din alfabet. Regretă că abia pot semna un act... iar noi, da, ne batem joc că putem învăţa să citim, să scriem, să socotim. Te plângi de faptul că iar trebuie să te duci la şcoală. Nu-i nimic. Nu te obligă nimeni să te duci la şcoală, dar nu o să te întreţină nimeni o viaţă întreagă. Nu spun că dacă faci 12 clase, faci şi facultatea, ai şi master şi doctorat... o să fii cel mai tare în domeniul tău. Nu. Dar ce mai faci în ziua de azi fără şcoală? Italia, Spania, Franţa, Germania... şi nişte voci din spate îmi zic că ăia au mai mulţi bani decât unul care are master. Dar întrebarea mea e... Tot ceea ce fac respectivii, e legal? Doar întreb, atât... Tanti Maricica care avea o cocioabă, iar de fiecare dată când ploua trebuia să stea cu găleţile prin casă să strângă apa, nu avea ce pune pe masă... a plecat în ţările în care câinii umblau cu covrigii în coadă. Şi a stat tanti Maricica vreo 3 luni pe acolo şi a venit acasă... doamnă. Cu tocuri, fustă scurtă şi machiaj... şi-a refăcut casa, carnea nu le lipsea de pe masă... Şi uite aşa oricine devine o "doamnă". Când se întorc în ţară, au fiţe, că vai dom'ne... au bani acum... nu mai vorbesc cu X-ulescu, că X-ulescu n-are bani acum... Dar a uitat că X-ulescu o ajuta cu o farfurie de mâncare, a uitat când nu avea nici după ce bea apă, a uitat că a plecat în alte ţări şi a avut grijă de bătrâni doar pentru a-şi scoate familia din rahat... iar acum se dă mare doamnă. Nu am nimic cu cei care plecă în alte ţări pentru a câştiga un ban, dar frate... nu uita de unde ai plecat! Şi mai sunt unele fiinţe dubioase care "lucrează" în alte ţări, au o grămadă de bani, dar atunci când îi întrebi cu ce se ocupă dau din "ăăă" în "păăi"... şi apoi în altă discuţie. Totul e legal!
Ne plângem că ne merge prost calculatorul sau telefonul sau mai ştiu eu ce. Şi l-am arunca de la etajul X şi i-am face aia şi ailaltă, îi mai tragem şi câţiva pumni... că deh, avem în ce da. Şi iar nu suntem mulţumiţi de ceea ce avem. Alţii se minunează când văd un calculator sau un telefon...
Nu ştiu dacă o să fim vreodată mulţumiţi cu ceea ce avem sau dacă o să ne convină situaţia în care suntem... dar ar trebui să începem să fim mulţumiţi pentru că altfel "nemulţumitului i se ia darul".
"Vaaaii... ce salariu mic am. La cât muncesc ar trebui să-l am dublu!"
"Am învăţat atâta şi nu ne-a dat lucrare din asta."
"Am cumpărat atâtea de nici nu pot să le duc."
"Am obosit să urc 3 etaje ca să ajung acasă."
"Iar trebuie să mâncăm?"
"De ce trebuie să mă duc iar la şcoală?"
"Ce mă enervează calculatorul ăsta, nu merge mai repede."
"Iar trebuie să-mi aranjez hainele."
Şi exemplele pot continua. Ne plângem! De ce? Ne plângem că putem munci, că putem învăţat, că avem bani să cumpărăm mai multe decât putem duce, că avem o casă, că avem ce mânca, că avem un calculator, că iar trebuie să mergem la şcoală, că iar trebuie să ne aranjăm hainele...
Ne plângem că avem, dar dacă nu aveam tot ne plângeam. Nu am spune şi noi că "da, mă bucur că am toate astea!". Nu. Avem şi vrem mai mult. Nu, nu e greşit să dorim să avem mai multe... dar să privim şi partea bună a lucrurilor. Alţii ar vrea să fie în locul nostru. Ar vrea să aibă un salariu de câteva sute de lei pentru a-şi ţine copiii la şcoală, pentru a cumpăra ceva de mâncare, pentru a întreţine o casă, pentru haine...
Avem un salariu mic... dar ce facem pentru a avea unul mai mare? Nimic! De ce nu ne ducem la şef să ne cerem drepturile? Răspunsul ar fi simplu... Intervine teama. Teama de a fi dat afară şi de a rămâne fără loc de muncă. Atunci îţi dai seama că banii ăia, puţini cum erau, erau buni.
Poate că ai învăţat pentru lucrare şapte pagini şi nu ţi-a dat nimic din ceea ce ai învăţat. După ce te calmezi, gândeşte-te la faptul că poţi învăţa. Te duce capul ăla la ceva... Şi ce dacă ai învăţat şapte pagini şi nu ai avut nicio cerinţă care să se refere la asta? Gândeşte-te că acele lucruri le-ai învăţat pentru tine. Nu te mai gândi că ai învăţat strict pentru notă... ai învăţat pentru tine (cum naiba să spui că Australia e deasupra Americii?!!).
Cred că nu există elev care să nu fi dat naibii şcoala şi cel care a inventat-o, măcar o dată. Dar hai să ne gândim că sunt copii care îşi doresc să înveţe (da, spre surprinderea tuturor există şi asemenea specimene). Noi ne plângem că nu mai vrem la şcoală, ceilalţi visează să meargă la şcoală. Ne batem joc de educaţie. Unii au impresia că fără şcoală le va fi mai bine, că lor le este suficientă "şcoala vieţii", că ei se descurcă şi fără a şti să scrie. Sunt oameni din mediul rural, mult prea bătrâni acum pentru a învăţa ceva, dar care regretă că nu au putut învăţa mai mult de câteva litere din alfabet. Regretă că abia pot semna un act... iar noi, da, ne batem joc că putem învăţa să citim, să scriem, să socotim. Te plângi de faptul că iar trebuie să te duci la şcoală. Nu-i nimic. Nu te obligă nimeni să te duci la şcoală, dar nu o să te întreţină nimeni o viaţă întreagă. Nu spun că dacă faci 12 clase, faci şi facultatea, ai şi master şi doctorat... o să fii cel mai tare în domeniul tău. Nu. Dar ce mai faci în ziua de azi fără şcoală? Italia, Spania, Franţa, Germania... şi nişte voci din spate îmi zic că ăia au mai mulţi bani decât unul care are master. Dar întrebarea mea e... Tot ceea ce fac respectivii, e legal? Doar întreb, atât... Tanti Maricica care avea o cocioabă, iar de fiecare dată când ploua trebuia să stea cu găleţile prin casă să strângă apa, nu avea ce pune pe masă... a plecat în ţările în care câinii umblau cu covrigii în coadă. Şi a stat tanti Maricica vreo 3 luni pe acolo şi a venit acasă... doamnă. Cu tocuri, fustă scurtă şi machiaj... şi-a refăcut casa, carnea nu le lipsea de pe masă... Şi uite aşa oricine devine o "doamnă". Când se întorc în ţară, au fiţe, că vai dom'ne... au bani acum... nu mai vorbesc cu X-ulescu, că X-ulescu n-are bani acum... Dar a uitat că X-ulescu o ajuta cu o farfurie de mâncare, a uitat când nu avea nici după ce bea apă, a uitat că a plecat în alte ţări şi a avut grijă de bătrâni doar pentru a-şi scoate familia din rahat... iar acum se dă mare doamnă. Nu am nimic cu cei care plecă în alte ţări pentru a câştiga un ban, dar frate... nu uita de unde ai plecat! Şi mai sunt unele fiinţe dubioase care "lucrează" în alte ţări, au o grămadă de bani, dar atunci când îi întrebi cu ce se ocupă dau din "ăăă" în "păăi"... şi apoi în altă discuţie. Totul e legal!
Ne plângem că ne merge prost calculatorul sau telefonul sau mai ştiu eu ce. Şi l-am arunca de la etajul X şi i-am face aia şi ailaltă, îi mai tragem şi câţiva pumni... că deh, avem în ce da. Şi iar nu suntem mulţumiţi de ceea ce avem. Alţii se minunează când văd un calculator sau un telefon...
Nu ştiu dacă o să fim vreodată mulţumiţi cu ceea ce avem sau dacă o să ne convină situaţia în care suntem... dar ar trebui să începem să fim mulţumiţi pentru că altfel "nemulţumitului i se ia darul".
duminică, 10 februarie 2013
Ăla-i meniul...
Orice corp scufundat în apă face soneria (sau telefonul) să sune.
Eu am impresia că cineva se joacă cu noi. Aşteaptă să intrăm la duş şi imediat pune un spiriduş d'ăla glumeţ să sune la uşă sau la telefon. Sună, fuge, sună, fuge... sau... sună, închide, sună, închide... Ieri făceam duş şi aud soneria. Desigur, asta se poate întâmpla numai când sunt singură acasă. Se poate altfel?! Altfel nu are farmec. Nu mai e de râs... Sună o dată. Nu dau importanţă că mi se făcuse instructajul: "Nu dai drumul la nimeni". Serios?! Vine lupu' şi mă papă?
"Trei iezi cucuieţi, uşa mamii descuieţi... că mama v-aduce vouă..."
"Taci dracu că ne-am pus vizor."
Şi uşa mea are vizor şi numai pe la ştirile de la ora 17 am văzut violatori şi hoţi d'ăştia care-ţi bat în uşă şi apoi te i-au la... întrebări. Dap, la întrebări.
Nu, nu era niciun violator şi nici hoţ nu era... era doar un tip trimis pe teren pentru a încheia contracte pentru anumite servicii. Nu măh, nu... nu i-am dat drumu. Adică nah, nici nu aveam timp să mă îmbrac, că doar nu-i deschideam uşa tipului doar cu prosopul pe mine. Serios acum...
Chiar mă întreb dacă i-a deschis cineva vreodată uşa doar într-un prosop sau în alte ipostaze...
În altă ordine de idei... cică vine Valentine's Day. Cineva mă întreba ce fac în acea zi absolut minunată, plină de iubire, de ciocolată, de trandafiri, de ursuleţi care spun "I love you", de multă iubire... şi alte bălării de-astea. M-a întrebat ce fac de Valentine's Day, doar ca să mi se laude că vai dom'ne... ea se duce cu iubiţelu' ei la munte şi că o să-i cumpere iubiţelu' nu ştiu ce bijuterie şi că a zis iubiţelu' că o să-i cumpere multă ciocolată şi multe, multe flori... Şi întrebarea mea a fost: "Tu ce faci pentru el?". Ea a rămas puţin în aer şi apoi mi-a răspuns: "O să-i fac un colaj foto cu noi doi...". Vaaaaii!! Cât de drăgguuţţţ!!! Cât de adorabiliciosss!!! :| Nu ştiu de ce se chinuie iubiţelu' ăla atâta... adică nah, eu am o bănuială... dar hai să fie doar bănuială... pe când ea o să-i trântească un colaj cu fotografiile când ei se plimbau prin parc, când ei se pupau, când ei stăteau la un cocktail într-un club de fiţe... când ea poza nud pentru el (de asta ultima nu mi-a zis, am pus-o de la mine). Serios acum , tipu' se dă peste cap şi o duce pe asta la munte şi îi cumpără atâtea, iar ea o să-i trântească un colaj. Stupid! Oricum, tipu-mi pare că are un scop ascuns. Că pâna la urmă ce dracu să vrei de la una de 17 ani?! (În fine trecem peste faptul că şi eu am tot atâta :D...). Nu ştiu ce cred alţii despre Valentine's Day, dar mie mi se pare stupidă rău. Prea multă iubire într-o singură zi... Nu avem nevoie de o zi anume pentru a ne arăta iubirea faţă de persoana dragă. Şi nu numai băieţii trebuie să dăruiască daruri partenerelor. Adică dacă ştii că el se dă peste cap pentru tine... ar trebui să te dai şi tu 4 ori peste cap încât să-l încânţi... O fi doar părerea mea asta. Părerea mea de fiinţă care nu are cui să cumpere cadouaşe... Şi acum să nu vă gândiţi că pe mine nu mă impresionează nimic sau că aş fi rece ca un iceberg sau... mai ştiu eu ce. Sunt foarte caldă, sunt uşor impresionabilă... nu trebuie să aduci tot muntele la mine, mă mulţumesc şi cu o rocă (asta a fost un fel de metaforă...) şi îmi place mai mult să dăruiesc decât să primesc.
Mda... hai gata cu pălăvrăgeala că am de scris la română.
"Ăăăăhhh... ăla-i meniul, creier de alună!" (M&M) :D
Eu am impresia că cineva se joacă cu noi. Aşteaptă să intrăm la duş şi imediat pune un spiriduş d'ăla glumeţ să sune la uşă sau la telefon. Sună, fuge, sună, fuge... sau... sună, închide, sună, închide... Ieri făceam duş şi aud soneria. Desigur, asta se poate întâmpla numai când sunt singură acasă. Se poate altfel?! Altfel nu are farmec. Nu mai e de râs... Sună o dată. Nu dau importanţă că mi se făcuse instructajul: "Nu dai drumul la nimeni". Serios?! Vine lupu' şi mă papă?
"Trei iezi cucuieţi, uşa mamii descuieţi... că mama v-aduce vouă..."
"Taci dracu că ne-am pus vizor."
Şi uşa mea are vizor şi numai pe la ştirile de la ora 17 am văzut violatori şi hoţi d'ăştia care-ţi bat în uşă şi apoi te i-au la... întrebări. Dap, la întrebări.
Nu, nu era niciun violator şi nici hoţ nu era... era doar un tip trimis pe teren pentru a încheia contracte pentru anumite servicii. Nu măh, nu... nu i-am dat drumu. Adică nah, nici nu aveam timp să mă îmbrac, că doar nu-i deschideam uşa tipului doar cu prosopul pe mine. Serios acum...
Chiar mă întreb dacă i-a deschis cineva vreodată uşa doar într-un prosop sau în alte ipostaze...
În altă ordine de idei... cică vine Valentine's Day. Cineva mă întreba ce fac în acea zi absolut minunată, plină de iubire, de ciocolată, de trandafiri, de ursuleţi care spun "I love you", de multă iubire... şi alte bălării de-astea. M-a întrebat ce fac de Valentine's Day, doar ca să mi se laude că vai dom'ne... ea se duce cu iubiţelu' ei la munte şi că o să-i cumpere iubiţelu' nu ştiu ce bijuterie şi că a zis iubiţelu' că o să-i cumpere multă ciocolată şi multe, multe flori... Şi întrebarea mea a fost: "Tu ce faci pentru el?". Ea a rămas puţin în aer şi apoi mi-a răspuns: "O să-i fac un colaj foto cu noi doi...". Vaaaaii!! Cât de drăgguuţţţ!!! Cât de adorabiliciosss!!! :| Nu ştiu de ce se chinuie iubiţelu' ăla atâta... adică nah, eu am o bănuială... dar hai să fie doar bănuială... pe când ea o să-i trântească un colaj cu fotografiile când ei se plimbau prin parc, când ei se pupau, când ei stăteau la un cocktail într-un club de fiţe... când ea poza nud pentru el (de asta ultima nu mi-a zis, am pus-o de la mine). Serios acum , tipu' se dă peste cap şi o duce pe asta la munte şi îi cumpără atâtea, iar ea o să-i trântească un colaj. Stupid! Oricum, tipu-mi pare că are un scop ascuns. Că pâna la urmă ce dracu să vrei de la una de 17 ani?! (În fine trecem peste faptul că şi eu am tot atâta :D...). Nu ştiu ce cred alţii despre Valentine's Day, dar mie mi se pare stupidă rău. Prea multă iubire într-o singură zi... Nu avem nevoie de o zi anume pentru a ne arăta iubirea faţă de persoana dragă. Şi nu numai băieţii trebuie să dăruiască daruri partenerelor. Adică dacă ştii că el se dă peste cap pentru tine... ar trebui să te dai şi tu 4 ori peste cap încât să-l încânţi... O fi doar părerea mea asta. Părerea mea de fiinţă care nu are cui să cumpere cadouaşe... Şi acum să nu vă gândiţi că pe mine nu mă impresionează nimic sau că aş fi rece ca un iceberg sau... mai ştiu eu ce. Sunt foarte caldă, sunt uşor impresionabilă... nu trebuie să aduci tot muntele la mine, mă mulţumesc şi cu o rocă (asta a fost un fel de metaforă...) şi îmi place mai mult să dăruiesc decât să primesc.
Mda... hai gata cu pălăvrăgeala că am de scris la română.
"Ăăăăhhh... ăla-i meniul, creier de alună!" (M&M) :D
vineri, 8 februarie 2013
Dragă... TU
"Dragă... TU,
Ştii cine ar întoarce timpul înapoi? Eu! Da, eu. Eu aş întoarce timpul înapoi şi aş încerca din nou. Ce aş încerca? Să nu mai fac ceea ce am făcut. Fiecare dintre noi avem regrete. Nu regretăm pe moment, ci în timp. Regretăm atunci când e prea târziu. Ştii ce am făcut... şi cred că toţi ştiu. Am impresia că atunci când mă uit în ochii oamenilor, ei ştiu totul. Am impresia că mă ceartă şi îmi reproşează... Că mă arată cu degetul şi mă pedepsesc. Poate că tu nu o să ştii niciodată, dar îţi spun eu... mă doare. Mă doare al naibii de tare şi zâmbesc cu tristeţe în timp ce sufletul îmi tremură, dar îmi spun că o să treacă. Nu e decât un simplu virus ce a pus stăpânire pe mine.
Simt, şi nu numai că simt ci şi cred, că ai avut dreptate... Mi-am bătut joc de tine, dar nu numai prin cuvinte... ci şi prin toate lucrurile pe care le-am făcut sau nu le-am făcut. Îmi pare rău.
M-am aruncat cu vitejie în valuri mult prea mari, deşi nu ştiam să înot. O perioadă am reuşit să mă menţin la suprafaţă şi am sperat că o să reuşesc să ajung la mal, dar m-am înşelat. E prea târziu să mă mai agit. Eu am obosit, iar apa m-a tras la fund.
Aş vrea eu să mai sper. Aş vrea eu să mă mai amăgesc cu vise... cu ochii tăi, cu vocea şi chipul tău, cu atingerea ta blândă... Aş vrea să mai visăm împreună, să ne gândim la viitor... Dar nu se mai poate.
Nu m-aş fi avântat niciodată în valuri mult prea mari dacă îmi reamintea cineva că nu ştiu să înot. Dar mi-a plăcut, chiar dacă acum e prea târziu să mă mai salvez. Mi-a plăcut să mă contopesc cu valurile...
Voi muri în valuri şi mă voi naşte din valuri.
Razele lunii se vor reflecta în mine...
Iar tu te vei avânta în valuri pentru a te răcori.
Îmi pare rău, sincer... îmi pare rău.
Tot eu, deşi aş vrea
să nu mai fiu eu"
Şcoală
4 februarie
Săptămâna asta-i tare "frumoasă". Sunt de serviciu. Tre' să şterg tabla. Şi nu m-aş supăra să şterg tabla, dacă la mate nu am mai scrie câte zece table pe oră...
Azi trebuia să dăm lucrare la mate. Nu am mai dat ;;). Ne-a predat nişte chestii pe acolo... Eu cred că nu am mai dat lucrare din cauză că o fi uitat profu' să facă bileţele cu subiecte. Bileţele cu subiecte? Păi da. Mai nou, atunci când dăm lucrare la mate, profu' face 21 de bileţele, câţi suntem în clasă, apoi noi venim şi extragem un bileţel. Acum cum ţi-o fi norocu'!
La info profa a adoptat stilul profului de mate: "Cine nu şi-a făcut tema în picioare!". Încep ăştia să se ridice... "X, la tablă." Dar ce e surprinzător, e faptul că a fost calmă. A început să ne predea tehnici de programare. A început uşor cu metoda backtracking. Pot spune că mi-a cam amestecat piticii cu stivele şi explicaţiile ei. Înţeleg că trebuie să înţeleg cum se află soluţiile problemelor, da' zmeura mea... m-a băgat în ceaţă.
Economia. Diriga: "Pe când ea (referindu-se la mine) e foarte introvertită." Cu cine naiba să vorbeşti din clasă, dacă aproape trei sferturi sunt nişte specimene scăpate de la grădina zoologică? Şi nu, nu se aplică chestia aia cu "opusele se atrag" că nu-i deloc aşa. Chiar nu văd ce aş avea de discutat cu nesuferiţii ăia sau cu o ea care îşi bagă şi-şi scoate organe ce nu le are... sau care râde din orice şi îşi cam bate joc.
5 februarie
M-am urcat în tramvai, am mers o staţie... urcă controlorul. Nu am văzut-o pe tanti controloarea, că acum nu se mai mândresc cu legitimaţia aia, ci o ţin ascunsă şi o scot când e lângă tine. Şi numai ce o aud pe tanti aia: "Biletele sau abonamentele la control." Hai măhh!! Serios?! Mă uit disperată după un capsator d-ăla de bilete... unu' în spatele ei (la dracu'), unu' mai în spatele meu. Era cam aglomerat în tramvai... eu: "Dă-te, dă-te, dă-te!!!". Am ajuns la şcoală fericită că nu mi-am luat amendă... şi numai ce o aud pe o colegă că a prins-o controloru' şi se pare că i-ar fi dat amendă.
Prima oră geografia. Lipseau câţiva... Încep să vină.
X: "Doamna, mă scuzaţi că am întârziat, dar ne-a oprit controloru'."
Mai vine altu': "Doamna, mă scuzaţi că am întârziat, ne-a oprit controloru'."
De data asta a fost foarte calmă profa de geografie...
La chimie iar a început să facă unul dintre nesuferiţi mişto de Flori... M-am ridicat să şterg tabla, dar profu': "Nu, lasă-l pe el să şteargă tabla...". Şi i-a spus să rămână şi la tablă. Ce bine-mi pare!
La fizică cele 3 crăiţe jucau jocul ăla cu ţări, ape, oraşe, bla-bla-bla. Stăteam în bancă cu Simona şi voiam să-i şoptesc la un oraş. Spy 1: "Taci! Nu-i spune!" Am tăcut. Spy 1 făcându-mi semn: "Spune-mi mie!"
Erau la litera J, iar Spy 1 nu scrisese nimic la nume.
Flori: "Jenica."
Spy 1: "Nu am auzit de numele ăsta."
Şi Spy 1 se pune să scrie "Jenica" la nume. E trişoare! :D
Am stat la sport :>.
X: "Dacă îmi aduce pisică o să-i iau şi nisip... De unde pot să cumpăr nisip?"
Eu: "De la pet-shop, de la supermarket..."
Una din Spy: "Te duci pe la porţile oamenilor şi îi întrebi dacă au nisip."
X: "O să-i iau nisip cu miros de vanilie... de ciocolată..."
6 februarie
Am avut o temă la franceză... de nimeni nu şi-a făcut-o. Adică nah, eu scrisesem nişte începuturi de propoziţie mergând pe ideea "Eh lasă, o-i avea de la cine copia tema... şi caietu' oricum nu mi-l mai cere... şi doar nu m-o asculta exact pe mine la temă, ce mama mă-sii!"
Ora de franceză. Profa: "Ce aţi avut de scris?"
Noi: "Exerciţiul x de la pagina y."
Profa: "Să ni-l zică......"
Exact! EU!
Eu: "Ăăă... nu prea am făcut tema?"
Profa: "Cum aşa? Spune verbele din propoziţie!"
I le zic eu acolo şi zic şi varianta pe care o încercasem eu...
Profa: "Corect, hai la tablă să scrii!"
Şi am ştiut :>. Nu, nu m-a ascultat. Doar am scris tema... Profa nici măcar nu a aflat că de fapt nu-şi scrisese nimeni.
La istorie a ascultat 3 fiinţe. Una a luat 10, una 5 şi alta 4.
Profu' către fiinţa căreia i-a pus 10: "O ultimă întrebare pentru nota 10."
Şi a mai pus vreo 5-6 întrebări pe urmă... pentru nota 10. Şi nu ar fi singurul şi ultimul prof care face aşa...
7 februarie
Ziua Simonei şi totodată o zi destul de relaxantă. Am avut ore de la 9 şi nu am mai stat nici la dirigenţie... că aveau profii şedinţă.
Ne-am dus de la ora 9 pentru că profa a avut treabă cu vreo 6 colegi de-ai mei. Adică i-a recrutat pentru a face curat în laboratorul de info, că deh... femeile de serviciu sunt nişte doamne. Ele nu se ating de clor... Nu mai sunt doamne dacă miros a clor...
De la ora 9 aveam religia şi una din colegele care erau la curăţenie a venit ca să-i zică profei că ei sunt acolo, să nu le pună absenţă. Şi a mai stat profa de vorbă cu colega cam vreo 10 minute despre olimpiadă... adică până când apare un coleg de la curăţenie, nervos. "Măh, treci încoace! Mişcă-te! Ai uitat să mai vii? Treci încoace...!!" A îmbrâncit-o pe colega pân-a scos-o afară din clasă. Parcă zici că era un soţ nervos care tocmai îşi prinsese nevasta cu amantu' în pat :)).
S-a întors şi trupa "Curăţenie" pe la jumătatea orei de religie. Apoi colega care fusese scoasă cu forţa din clasă se machia... La sfârşitul orei ajunsese la aplicarea rimelului, moment în care colegul care o scosese "în forţă" din clasă i-a dat peste mână şi a mânjit-o de rimel. Şi apoi colegu' şi-a luat o palmă peste ceafă, pardon... chelie de la profă. "Palma lu' Dumnezeu." :)) Cam aşa se comportă băieţii cu fetele...
La următoarea oră de info profa nu avea chef de oră şi ne-a luat pe rând şi ne-a întrebat unde vrem să mergem, la ce facultate... Unul dintre nesuferiţi care are impresia că dacă ştie să instaleze un windows, ştie şi programare: "Doamna, eu vreau să fac programare." Profa: "Ce să faci tu?!! Tu eşti paralel cu programarea."
Vise măreţe au unii...
La engleză Simona spărsese câteva seminţe ciordite din recolta care se afla în geanta unui Cal... apoi a vrut să strângă cojile, moment în care am suflat cojile alea. Simona, la cât e ea de ruşinoasă şi calmă: "Să te bag în pizda mă-tii!" Chiar ar trebui să o auziţi cum "îţi spune de bine". E amuzantă.
La română ne preda profa acolo cuvânt după cuvânt, iar cei doi nesuferiţi au îndrăznit să zâmbească, doar atât. Profa s-a oprit din predat... şi vineri lucrare. Mda, mişto. Şi mai avea de predat. A trebuit să ne scriem în continuare ce trebuia ea să ne predea şi să şi învăţăm "doar" câteva păginuţe...
8 februarie
Am ieşit la tablă la mate şi am şi ştiut :>. Două ore de fizică. Profu': "Predăm... sau ora viitoare?" Noi: "Ora viitoare."
În pauză m-am dus cu alde Spy să ne cumpărăm covrigi. Când ne-am întors, un coleg: "De ce nu aţi spus că vă duceţi la covrigi? Nu puteaţi să anunţaţi?"
Ehhh!!!
Simona şi-a luat un covrigel umplut, a ajuns cu el în clasă şi colegii mei "ochi de vultur" i-au văzut covrigul. "Vreau şi eu! Vreau şi eu!", se auzeu vocile fiinţelor pofticioase.
Termină Simona de mâncat şi strânge punga să o ducă la gunoi. Eu spre Spy 1: "Trebuia să îi anunţe şi pe ăştia că s-a dus până la coşul de gunoi..."
Când să se termine a doua oră de fizică, Simona s-a apucat să scrie data şi titlul lecţiei la română pe tablă... adică "Luceafărul". Profu' de fizică: "Tot nu aţi terminat cu Luceafărul ăsta? Că m-am plictisit eu de el..."
În pauză se auzeau urlete pe hol. La o clasă depărtare de noi, clasa profei de română... elevi de clasa a XII-a. Noi trebuia să dăm lucrare. Majoritatea ne aşezasem cuminţi în bancă că se sunase şi o colegă trăgea de unul dintre nesuferiţi să intre în clasă, să nu mai stea să privească la scandalul dintre profa noastră de română, două eleve şi nişte părinţi.
A intrat şi nesuferitul în clasă şi acum stăteam cuminţi şi în linişte să auzim ce zicea profa de română. (Ea era pe hol şi se certa, iar noi stăteam cu uşa închisă.) Mie îmi dădeau lacrimile că mă abţineam să nu râd... şi o auzim pe profă: "Gata, am lucrare...". Şi i se aud tocurile "poc, poc, poc!" şi deschide uşa.
Profa: "Scrieţi repede după autodictare 7 strofe din Luceafăr... voiam să vă dau mai multe dar nu am timp... şi comentaţi... numărul 1, tablourile unu şi trei... numărul 2, tablourile doi şi patru. Gata."
Se uită profa la ceas, ia un scaun şi îl aşează lângă catedră şi îi spune unui nesuferit să se după repede să o aducă pe una din fetele cu care se certase, în clasă la noi. Iese ăsta pe uşă (lasă uşa deschisă) şi fuge la o uşă depărtare să o cheme pe respectiva. Se auzea o gălăgie şi nişte bocete pe acolo... şi o voce de fată: "Nu vin! Pleacă!". Se întoace nesuferitul: "Doamna, nu vrea să vină. A zis să vă duceţi dumneavoastră."
Profa: "Gata. Anulaţi lucrarea!".
Îşi ia telefonul şi se duce la ea în clasă. Ăia aveau oră cu profu' nostru de mate (om calm care habar nu avea ce se întâmplă acolo). Noi fericiţi că nu mai dăm lucrare, unii au început să mototolească lucrările şi să le arunce prin clasă. Profa strigă la M. şi la nesuferit să-i aducă geanta şi catalogul... I-au dus ăştia lucrurile şi au închis uşa. Noi iar linişte să auzim urletele şi toate cele. Nesuferitul mai întredeschidea uşa şi se mai uita... Chestii palpitante :)). Nouă ne trebuia un vizor la uşa aia... dacă tot suntem în capătul holului... puteam vedea tot ce se întâmplă pe hol chiar şi cu uşa închisă.
A revenit profa într-un final în clasă la noi şi a început să predea de unde se oprise ieri...
Şi uite aşa nu am mai dat noi lucrare la română...
Discuţii:
Eu spre X: "Cum de nu te duci să fumezi... şi mergi cu mine să ud bureţii?"
X: "Eh... aşa vreau eu."
Eu: "Nu ai ţigări, nu?"
***
La ora de religie discuţie cu alde Spy.
Spy 1 citea de pe o foaie pe care ne-o dăduse profa de religie cu o lecţie şi exerciţii.
"Comentează situaţia unei tinere şi a partenerului acesteia care se confruntă cu o sarcină nedorită. Răspundeţi la întrebările:
Din ce cauze/motive s-a ajuns în această situaţie?
(Şi începe Spy să dea răspunsul) Păi... că nu s-au protejat. Nu au folosit prezervativ.
(Citeşte întrebarea următoare) Ce atitudine trebuie să aibă tânăra, partenerul ei şi cei apropiaţi?
(Spy dă răspunsul) Partenera să se calmeze, partenerul să nu o părăsească, iar părinţii să nu-i bată...
(Întrebare) Cum trebuie rezolvată problema din punct de vedere al învăţăturilor Bisericii?
(Răspuns) Clar, să se căsătorească!
(Întrebare) Dacă aş fi eu în asemenea caz cum aş proceda?
(Răspuns) Păi... dacă le-aş zice alor mei că-s gravidă... tata m-ar da afară din casă... apoi mama m-ar bate de m-ar omorî... da' s-ar putea să mă omoare, omoare... s-au m-aş duce la mătuşa mea şi i-aş cere bani pentru avort... Da' dacă le-aş zice alor mei m-ar da afară şi m-ar şi bate."
***
Profa de română spre colega care este într-o relaţie (să citez din Facebook) cu un coleg. Stau amândoi în bancă... Ne sunt simpatici.
Profa explica ea acolo despre Luceafăr, iar colega a întrebat dacă are are vreo semnificaţie numele alese (adică Cătălin şi Cătălina).
Profa: "Voiai să apară numele voastre acolo? Să mai treacă puţin şi o să ne invitaţi la nuntă! Fetele vor pune bani de-o lenjerie şi nişte furculiţe... băieţii de un set de pahare... O să-l îmbrace pe ginerică cu un frac...
Un coleg: "Pahare de unică folosinţă, de la dozator..."
Profa: "Fetele vor aduna şi nişte flori de câmp... de prin curtea liceului... În '96 a fost pentru mine unu în trei. Am luat bacul, m-am măritat, am luat şi la facultate. De ce să pierdeţi timpul?"
Colega: "Eu vreau să termin şcoala... să merg mai departe."
Profa: "Am avut colegi care au vorbit ani de zile, apoi când au plecat la facultate s-au risipit. De ce să se piardă ocazia asta?"
Wow...!!! Şi ea care spunea că nu vrea să o vadă pe fi-sa fotomodel, dar cred că ar fi în stare să o căsătorească de la 18-19 ani.
***
La mine la liceu până acum băia era comună... şi băieţi şi fete... şi femeia de serviciu... şi toţi care se mai nimereu pe acolo. Şi acum s-au împărţit băile. Baia fetelor care e mult mai potrivită pentru băieţi e la naiba-n praznic, iar cea a băieţilor care era mult mai potrivită pentru fete... e mult mai aproape.
Se duce Spy 1 să bea apă de la baia băieţilor. Era o femeie de serviciu acolo şi cică: "Tu ce cauţi aici? Nu vezi că e baie pentru băieţi?"
Şi acum întrebarea este, dacă era baie pentru băieţi... ea ce căuta acolo? :D
Am luat-o pe Spy 1 să meargă cu mine să ud bureţii. Dăm să intrăm în baia băieţilor, care până mai ieri-alaltăieri era comună... şi ne opreşte BiGi. Mergem noi spre toaleta dedicată noua (aia care trebuia să fie a băieţilor) şi mai, mai să ne tragă fostu' prof de română o uşă în cap... că ăsta când deschide uşa, o deschide cu toată puterea.
Cred că nu vor să facem sex prin băi... :D.
Cam atât pe săptămâna asta. Deşi am vrut să fie scurt, tot lung mi-a ieşit :)).
Săptămâna asta-i tare "frumoasă". Sunt de serviciu. Tre' să şterg tabla. Şi nu m-aş supăra să şterg tabla, dacă la mate nu am mai scrie câte zece table pe oră...
Azi trebuia să dăm lucrare la mate. Nu am mai dat ;;). Ne-a predat nişte chestii pe acolo... Eu cred că nu am mai dat lucrare din cauză că o fi uitat profu' să facă bileţele cu subiecte. Bileţele cu subiecte? Păi da. Mai nou, atunci când dăm lucrare la mate, profu' face 21 de bileţele, câţi suntem în clasă, apoi noi venim şi extragem un bileţel. Acum cum ţi-o fi norocu'!
La info profa a adoptat stilul profului de mate: "Cine nu şi-a făcut tema în picioare!". Încep ăştia să se ridice... "X, la tablă." Dar ce e surprinzător, e faptul că a fost calmă. A început să ne predea tehnici de programare. A început uşor cu metoda backtracking. Pot spune că mi-a cam amestecat piticii cu stivele şi explicaţiile ei. Înţeleg că trebuie să înţeleg cum se află soluţiile problemelor, da' zmeura mea... m-a băgat în ceaţă.
Economia. Diriga: "Pe când ea (referindu-se la mine) e foarte introvertită." Cu cine naiba să vorbeşti din clasă, dacă aproape trei sferturi sunt nişte specimene scăpate de la grădina zoologică? Şi nu, nu se aplică chestia aia cu "opusele se atrag" că nu-i deloc aşa. Chiar nu văd ce aş avea de discutat cu nesuferiţii ăia sau cu o ea care îşi bagă şi-şi scoate organe ce nu le are... sau care râde din orice şi îşi cam bate joc.
5 februarie
M-am urcat în tramvai, am mers o staţie... urcă controlorul. Nu am văzut-o pe tanti controloarea, că acum nu se mai mândresc cu legitimaţia aia, ci o ţin ascunsă şi o scot când e lângă tine. Şi numai ce o aud pe tanti aia: "Biletele sau abonamentele la control." Hai măhh!! Serios?! Mă uit disperată după un capsator d-ăla de bilete... unu' în spatele ei (la dracu'), unu' mai în spatele meu. Era cam aglomerat în tramvai... eu: "Dă-te, dă-te, dă-te!!!". Am ajuns la şcoală fericită că nu mi-am luat amendă... şi numai ce o aud pe o colegă că a prins-o controloru' şi se pare că i-ar fi dat amendă.
Prima oră geografia. Lipseau câţiva... Încep să vină.
X: "Doamna, mă scuzaţi că am întârziat, dar ne-a oprit controloru'."
Mai vine altu': "Doamna, mă scuzaţi că am întârziat, ne-a oprit controloru'."
De data asta a fost foarte calmă profa de geografie...
La chimie iar a început să facă unul dintre nesuferiţi mişto de Flori... M-am ridicat să şterg tabla, dar profu': "Nu, lasă-l pe el să şteargă tabla...". Şi i-a spus să rămână şi la tablă. Ce bine-mi pare!
La fizică cele 3 crăiţe jucau jocul ăla cu ţări, ape, oraşe, bla-bla-bla. Stăteam în bancă cu Simona şi voiam să-i şoptesc la un oraş. Spy 1: "Taci! Nu-i spune!" Am tăcut. Spy 1 făcându-mi semn: "Spune-mi mie!"
Erau la litera J, iar Spy 1 nu scrisese nimic la nume.
Flori: "Jenica."
Spy 1: "Nu am auzit de numele ăsta."
Şi Spy 1 se pune să scrie "Jenica" la nume. E trişoare! :D
Am stat la sport :>.
X: "Dacă îmi aduce pisică o să-i iau şi nisip... De unde pot să cumpăr nisip?"
Eu: "De la pet-shop, de la supermarket..."
Una din Spy: "Te duci pe la porţile oamenilor şi îi întrebi dacă au nisip."
X: "O să-i iau nisip cu miros de vanilie... de ciocolată..."
6 februarie
Am avut o temă la franceză... de nimeni nu şi-a făcut-o. Adică nah, eu scrisesem nişte începuturi de propoziţie mergând pe ideea "Eh lasă, o-i avea de la cine copia tema... şi caietu' oricum nu mi-l mai cere... şi doar nu m-o asculta exact pe mine la temă, ce mama mă-sii!"
Ora de franceză. Profa: "Ce aţi avut de scris?"
Noi: "Exerciţiul x de la pagina y."
Profa: "Să ni-l zică......"
Exact! EU!
Eu: "Ăăă... nu prea am făcut tema?"
Profa: "Cum aşa? Spune verbele din propoziţie!"
I le zic eu acolo şi zic şi varianta pe care o încercasem eu...
Profa: "Corect, hai la tablă să scrii!"
Şi am ştiut :>. Nu, nu m-a ascultat. Doar am scris tema... Profa nici măcar nu a aflat că de fapt nu-şi scrisese nimeni.
La istorie a ascultat 3 fiinţe. Una a luat 10, una 5 şi alta 4.
Profu' către fiinţa căreia i-a pus 10: "O ultimă întrebare pentru nota 10."
Şi a mai pus vreo 5-6 întrebări pe urmă... pentru nota 10. Şi nu ar fi singurul şi ultimul prof care face aşa...
7 februarie
Ziua Simonei şi totodată o zi destul de relaxantă. Am avut ore de la 9 şi nu am mai stat nici la dirigenţie... că aveau profii şedinţă.
Ne-am dus de la ora 9 pentru că profa a avut treabă cu vreo 6 colegi de-ai mei. Adică i-a recrutat pentru a face curat în laboratorul de info, că deh... femeile de serviciu sunt nişte doamne. Ele nu se ating de clor... Nu mai sunt doamne dacă miros a clor...
De la ora 9 aveam religia şi una din colegele care erau la curăţenie a venit ca să-i zică profei că ei sunt acolo, să nu le pună absenţă. Şi a mai stat profa de vorbă cu colega cam vreo 10 minute despre olimpiadă... adică până când apare un coleg de la curăţenie, nervos. "Măh, treci încoace! Mişcă-te! Ai uitat să mai vii? Treci încoace...!!" A îmbrâncit-o pe colega pân-a scos-o afară din clasă. Parcă zici că era un soţ nervos care tocmai îşi prinsese nevasta cu amantu' în pat :)).
S-a întors şi trupa "Curăţenie" pe la jumătatea orei de religie. Apoi colega care fusese scoasă cu forţa din clasă se machia... La sfârşitul orei ajunsese la aplicarea rimelului, moment în care colegul care o scosese "în forţă" din clasă i-a dat peste mână şi a mânjit-o de rimel. Şi apoi colegu' şi-a luat o palmă peste ceafă, pardon... chelie de la profă. "Palma lu' Dumnezeu." :)) Cam aşa se comportă băieţii cu fetele...
La următoarea oră de info profa nu avea chef de oră şi ne-a luat pe rând şi ne-a întrebat unde vrem să mergem, la ce facultate... Unul dintre nesuferiţi care are impresia că dacă ştie să instaleze un windows, ştie şi programare: "Doamna, eu vreau să fac programare." Profa: "Ce să faci tu?!! Tu eşti paralel cu programarea."
Vise măreţe au unii...
La engleză Simona spărsese câteva seminţe ciordite din recolta care se afla în geanta unui Cal... apoi a vrut să strângă cojile, moment în care am suflat cojile alea. Simona, la cât e ea de ruşinoasă şi calmă: "Să te bag în pizda mă-tii!" Chiar ar trebui să o auziţi cum "îţi spune de bine". E amuzantă.
La română ne preda profa acolo cuvânt după cuvânt, iar cei doi nesuferiţi au îndrăznit să zâmbească, doar atât. Profa s-a oprit din predat... şi vineri lucrare. Mda, mişto. Şi mai avea de predat. A trebuit să ne scriem în continuare ce trebuia ea să ne predea şi să şi învăţăm "doar" câteva păginuţe...
8 februarie
Am ieşit la tablă la mate şi am şi ştiut :>. Două ore de fizică. Profu': "Predăm... sau ora viitoare?" Noi: "Ora viitoare."
În pauză m-am dus cu alde Spy să ne cumpărăm covrigi. Când ne-am întors, un coleg: "De ce nu aţi spus că vă duceţi la covrigi? Nu puteaţi să anunţaţi?"
Ehhh!!!
Simona şi-a luat un covrigel umplut, a ajuns cu el în clasă şi colegii mei "ochi de vultur" i-au văzut covrigul. "Vreau şi eu! Vreau şi eu!", se auzeu vocile fiinţelor pofticioase.
Termină Simona de mâncat şi strânge punga să o ducă la gunoi. Eu spre Spy 1: "Trebuia să îi anunţe şi pe ăştia că s-a dus până la coşul de gunoi..."
Când să se termine a doua oră de fizică, Simona s-a apucat să scrie data şi titlul lecţiei la română pe tablă... adică "Luceafărul". Profu' de fizică: "Tot nu aţi terminat cu Luceafărul ăsta? Că m-am plictisit eu de el..."
În pauză se auzeau urlete pe hol. La o clasă depărtare de noi, clasa profei de română... elevi de clasa a XII-a. Noi trebuia să dăm lucrare. Majoritatea ne aşezasem cuminţi în bancă că se sunase şi o colegă trăgea de unul dintre nesuferiţi să intre în clasă, să nu mai stea să privească la scandalul dintre profa noastră de română, două eleve şi nişte părinţi.
A intrat şi nesuferitul în clasă şi acum stăteam cuminţi şi în linişte să auzim ce zicea profa de română. (Ea era pe hol şi se certa, iar noi stăteam cu uşa închisă.) Mie îmi dădeau lacrimile că mă abţineam să nu râd... şi o auzim pe profă: "Gata, am lucrare...". Şi i se aud tocurile "poc, poc, poc!" şi deschide uşa.
Profa: "Scrieţi repede după autodictare 7 strofe din Luceafăr... voiam să vă dau mai multe dar nu am timp... şi comentaţi... numărul 1, tablourile unu şi trei... numărul 2, tablourile doi şi patru. Gata."
Se uită profa la ceas, ia un scaun şi îl aşează lângă catedră şi îi spune unui nesuferit să se după repede să o aducă pe una din fetele cu care se certase, în clasă la noi. Iese ăsta pe uşă (lasă uşa deschisă) şi fuge la o uşă depărtare să o cheme pe respectiva. Se auzea o gălăgie şi nişte bocete pe acolo... şi o voce de fată: "Nu vin! Pleacă!". Se întoace nesuferitul: "Doamna, nu vrea să vină. A zis să vă duceţi dumneavoastră."
Profa: "Gata. Anulaţi lucrarea!".
Îşi ia telefonul şi se duce la ea în clasă. Ăia aveau oră cu profu' nostru de mate (om calm care habar nu avea ce se întâmplă acolo). Noi fericiţi că nu mai dăm lucrare, unii au început să mototolească lucrările şi să le arunce prin clasă. Profa strigă la M. şi la nesuferit să-i aducă geanta şi catalogul... I-au dus ăştia lucrurile şi au închis uşa. Noi iar linişte să auzim urletele şi toate cele. Nesuferitul mai întredeschidea uşa şi se mai uita... Chestii palpitante :)). Nouă ne trebuia un vizor la uşa aia... dacă tot suntem în capătul holului... puteam vedea tot ce se întâmplă pe hol chiar şi cu uşa închisă.
A revenit profa într-un final în clasă la noi şi a început să predea de unde se oprise ieri...
Şi uite aşa nu am mai dat noi lucrare la română...
Discuţii:
Eu spre X: "Cum de nu te duci să fumezi... şi mergi cu mine să ud bureţii?"
X: "Eh... aşa vreau eu."
Eu: "Nu ai ţigări, nu?"
***
La ora de religie discuţie cu alde Spy.
Spy 1 citea de pe o foaie pe care ne-o dăduse profa de religie cu o lecţie şi exerciţii.
"Comentează situaţia unei tinere şi a partenerului acesteia care se confruntă cu o sarcină nedorită. Răspundeţi la întrebările:
Din ce cauze/motive s-a ajuns în această situaţie?
(Şi începe Spy să dea răspunsul) Păi... că nu s-au protejat. Nu au folosit prezervativ.
(Citeşte întrebarea următoare) Ce atitudine trebuie să aibă tânăra, partenerul ei şi cei apropiaţi?
(Spy dă răspunsul) Partenera să se calmeze, partenerul să nu o părăsească, iar părinţii să nu-i bată...
(Întrebare) Cum trebuie rezolvată problema din punct de vedere al învăţăturilor Bisericii?
(Răspuns) Clar, să se căsătorească!
(Întrebare) Dacă aş fi eu în asemenea caz cum aş proceda?
(Răspuns) Păi... dacă le-aş zice alor mei că-s gravidă... tata m-ar da afară din casă... apoi mama m-ar bate de m-ar omorî... da' s-ar putea să mă omoare, omoare... s-au m-aş duce la mătuşa mea şi i-aş cere bani pentru avort... Da' dacă le-aş zice alor mei m-ar da afară şi m-ar şi bate."
***
Profa de română spre colega care este într-o relaţie (să citez din Facebook) cu un coleg. Stau amândoi în bancă... Ne sunt simpatici.
Profa explica ea acolo despre Luceafăr, iar colega a întrebat dacă are are vreo semnificaţie numele alese (adică Cătălin şi Cătălina).
Profa: "Voiai să apară numele voastre acolo? Să mai treacă puţin şi o să ne invitaţi la nuntă! Fetele vor pune bani de-o lenjerie şi nişte furculiţe... băieţii de un set de pahare... O să-l îmbrace pe ginerică cu un frac...
Un coleg: "Pahare de unică folosinţă, de la dozator..."
Profa: "Fetele vor aduna şi nişte flori de câmp... de prin curtea liceului... În '96 a fost pentru mine unu în trei. Am luat bacul, m-am măritat, am luat şi la facultate. De ce să pierdeţi timpul?"
Colega: "Eu vreau să termin şcoala... să merg mai departe."
Profa: "Am avut colegi care au vorbit ani de zile, apoi când au plecat la facultate s-au risipit. De ce să se piardă ocazia asta?"
Wow...!!! Şi ea care spunea că nu vrea să o vadă pe fi-sa fotomodel, dar cred că ar fi în stare să o căsătorească de la 18-19 ani.
***
La mine la liceu până acum băia era comună... şi băieţi şi fete... şi femeia de serviciu... şi toţi care se mai nimereu pe acolo. Şi acum s-au împărţit băile. Baia fetelor care e mult mai potrivită pentru băieţi e la naiba-n praznic, iar cea a băieţilor care era mult mai potrivită pentru fete... e mult mai aproape.
Se duce Spy 1 să bea apă de la baia băieţilor. Era o femeie de serviciu acolo şi cică: "Tu ce cauţi aici? Nu vezi că e baie pentru băieţi?"
Şi acum întrebarea este, dacă era baie pentru băieţi... ea ce căuta acolo? :D
Am luat-o pe Spy 1 să meargă cu mine să ud bureţii. Dăm să intrăm în baia băieţilor, care până mai ieri-alaltăieri era comună... şi ne opreşte BiGi. Mergem noi spre toaleta dedicată noua (aia care trebuia să fie a băieţilor) şi mai, mai să ne tragă fostu' prof de română o uşă în cap... că ăsta când deschide uşa, o deschide cu toată puterea.
Cred că nu vor să facem sex prin băi... :D.
Cam atât pe săptămâna asta. Deşi am vrut să fie scurt, tot lung mi-a ieşit :)).
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.