"Fericirea îşi are originea în suferinţă, şi oricât de mult am dori să trăim numai în fericire este absolut imposibil, întrucât fără suferinţă, aceasta niciodată nu-şi va arăta miraculosul spectru." - Sorin Cerin
Ce este fericirea? Oare ştim cu adevărat ce este ea? Este o stare, un sentiment...Cine sau ce ne face să fim fericiţi? El, ea, ei...cine?
Aşa cum a zis şi Sorin Cerin, fericirea îşi are originea în suferinţă. Fericirea e acea stare pe care o simţim, o avem atunci când luăm o notă mare la un obiect, atunci când se întâmplă ceva frumos în viaţa noastră, atunci când cineva drag nouă este fericit, atunci când...
Atunci când suferim din diverse motive, o să existe mereu o uşă spre fericire. Fie o vedem noi, fie ne-o arată ceilalţi. "Ceilalţi" joacă un rol foarte important în fericirea noastră. Fără "ceilalţi" care să ne fie aproape nu prea suntem fericiţi. "Ceilalţi" sunt reprezentaţi de: familie, rude, prieteni, chiar şi de animalele de companie. Atunci când suferi "ceilalţi" îţi simt durerea şi încearcă pe cât posibil să te scoată din această stare. Îţi zâmbesc, îţi oferă prăjitura lor, te fac să uiţi de tot, fac orice pentru a-ţi ridica moralul. De ce? Pentru că fericirea contează. Dacă tu nu eşti fericit, nici "ceilalţi" nu sunt.
Atunci când suferim din diverse motive, o să existe mereu o uşă spre fericire. Fie o vedem noi, fie ne-o arată ceilalţi. "Ceilalţi" joacă un rol foarte important în fericirea noastră. Fără "ceilalţi" care să ne fie aproape nu prea suntem fericiţi. "Ceilalţi" sunt reprezentaţi de: familie, rude, prieteni, chiar şi de animalele de companie. Atunci când suferi "ceilalţi" îţi simt durerea şi încearcă pe cât posibil să te scoată din această stare. Îţi zâmbesc, îţi oferă prăjitura lor, te fac să uiţi de tot, fac orice pentru a-ţi ridica moralul. De ce? Pentru că fericirea contează. Dacă tu nu eşti fericit, nici "ceilalţi" nu sunt.
Dacă nu am cunoşte suferinţa nu am putem cunoaşte nici fericirea ...
Oare am rezista să fim mereu supăraţi şi nefericiţi? Sau am vedea asta ca pe ceva normal? Oare este normal să fim mereu fericiţi? Oare este anormal să dorim să fim mereu fericiţi? Eu pot să zic că "Da, trebuie să fim fericiţi mereu", dar oare nu greşesc cumva spunând asta? Nu trebuie să fim mari filozofi şi nici nu trebuie să despicăm firul în patruzeci pentru a găsi răspunsul.Cred că răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în sufletul fiecăruia dintre noi.
Hai să nu mai privim spre trecut, spre fericirile care au trecut...haideţi să le trăim pe acestea de acum.
Oare am rezista să fim mereu supăraţi şi nefericiţi? Sau am vedea asta ca pe ceva normal? Oare este normal să fim mereu fericiţi? Oare este anormal să dorim să fim mereu fericiţi? Eu pot să zic că "Da, trebuie să fim fericiţi mereu", dar oare nu greşesc cumva spunând asta? Nu trebuie să fim mari filozofi şi nici nu trebuie să despicăm firul în patruzeci pentru a găsi răspunsul.Cred că răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în sufletul fiecăruia dintre noi.
Hai să nu mai privim spre trecut, spre fericirile care au trecut...haideţi să le trăim pe acestea de acum.
"Când o uşă a fericirii se închide, o alta se deschide; dar, deseori, ne uităm atât de mult la uşa închisă încât nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi"- Helen Adams Keller
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Zâmbeşte şi tastează!