Posibil Mihaela în viitor...

    Hmm... mă gândeam dacă ar fi cazul să schimb ceva la mine. Hainele, părul, atitudinea, gândirea... Poate totul. Nu am nimic de pierdut. Ar fi doar un mic test. Dar desigur, îmi e teamă. Îmi e teamă pentru că m-am învăţat aşa cum sunt acum. Îmi e frică de schimbări. Dar frica nu-i bună şi nici eu nu mă pot schimba peste noapte. Îmi trebuie timp... Nu, nu o să plec peste mări şi ţări (mai pe scurt la naiba-n praznic) să-mi caut cealaltă parte din mine, să meditez şi să mă întorc aici altfel. Timp, bani... de unde naiba?!
Ştiu că cealaltă eu e acolo, pe undeva şi că va apărea puţin câte puţin... Cine va fi? Poate Mihaela... Nu, nu Mihaela aia de prin desene, cu rochiţa aia vulgară, cu părul blond şi picioare lungi (şi sexy) :D. Nu aia...
Cum aş putea renunţa eu la a mai vedea ceva... nesimţit în fiecare chestie?! Desigur, nu aş putea renunţa la chestia asta. Aici poate ar fi mers să spun "defect profesional"... da' care profesie, dom'le?? Profesia de elev...    
    Defecte, o grămadă. Nu e cazul să le înşir că vă plictisesc degeaba. Calităţi? Nu cred că există aşa ceva la  mine... Bine, am şi eu o calitate. Calitatea de a mă plictisi repede :D. E şi asta o calitate... Sau calitatea de a supăra oamenii, de a dezamăgi. Încep să cred din ce în ce mai mult că astea sunt nişte calităţi pentru mine.
    Desigur, scriu tâmpenii, dar tâmpenii cu ceva adevăr în ele. Adevărul? Voi încerca să mă schimb, uşor, uşor... poate aşa mă voi integra mai bine şi nu o să mai fiu aia timidă... Dar cum am mai zis, îmi e frică, deşi ştiu că e spre binele meu...