"Şcoala altfel" şi iubirea

    Săptămâna "Şcoala altfel"...aşteptată cică de mulţi elevi pentru că nu se mai fac ore, nu mai există teme...alea, alea...O să treacă şi asta..
Azi am fost la Universitate. Ce pompos sună Universitate...Am ajuns acolo...Am fost prima, ca proasta. Restul, excepţie Floarea, au venit în turmă. Ni s-au prezentat câteva săli. Ne-a mai plimbat pe acolo...Ehhh..nimic important. Ni s-a ţinut un fel de discurs de vreo 40 de minute...iar vreo 20 de minute au prezentat nişte copilaşi nişte planuri pentru nişte firmuliţe (cam mulţi de "nişte")...Cam plictiseală.
Şi...(asta-i partea importantă) era acolo...un asistent sau cum se numea el acolo...era aşa de frumos...avea un accent...de moldovean...era îmbrăcat într-un costum elegant şi frumos. Pantofii aveau aceeaşi culoare ca şi costumul...Vorbea aşa de frumos. Faţa lui cerea numai pupici, săruturi, mângâieri...Zicea diriga că e unul din foştii elevi ai liceului unde învăţ eu acum...Frumos...La un moment dat...în timp ce ne prezenta el acolo un laborator de informatică ne spune: "Dacă aveţi vreo întrebare vă rog să mi-o adresaţi.". Mă uit la Floare, Floarea la  mine...eram gând la gând..."Un număr de telefon ceva?", ne venea în gând...da' doar în gând. Pe urmă am aflat vestea tragică, oarecum...Tipul era însurat, om cu casă...cu familie, cu copil...Toate frumuseţile sunt luate deja...
    Apropo de iubire, atracţie şi toate astea...Pe mine, din câte îmi aduc eu aminte, nu m-a atras  un băiat mai mic decât mine...şi doar de câteva ori  un băiat de vârsta mea...în rest doar  băieţi mai mari. Sunt atrasă de băieţi mai mari pentru că sunt mai maturi. Mă uit la ăştia de la mine din clasă. Parcă zici că-s de grădiniţă. Nu au şi ei pic de maturitate în ei...şi între noi fie vorba (bine, nu între noi...că doar rândurile astea sunt văzute de toată populimea care are acces la internet) ăştia de la mine din clasă după ce că-s imaturi nici nu prea excelează la capitolul frumuseţe...exterioară...Nu-s eu mare divă şi nici nu prea pun accent pe felul în care arăt, da' eu aştept ca alţii să fie frumoşi...Cred că prima mea iubirea a fost la grădiniţă. Grădiniţa mea era cu etaj...eu eram la etajul 1, iar el la parter. L-am văzut o dată, de două ori...era aşa frumos...blond, cu ochii puţin verzui. Ţin minte că mi-am zis în gând atunci când am terminat grădiniţa: "Ce aş vrea să fie băiatul ăsta în clasă cu mine la şcoală..."...Şi aşa a fost..8 ani de zile am fost colegi, dar..nu ştiu dacă am vorbit, cumulat, mai mult de 3 zile în 8 ani. :D. Da' am mai avut o dragoste în paralel...în timp ce eram atrasă de  colegul ăsta, îmi plăcea şi de un băiat care stătea pe scară cu mine...Era tot blond şi aveau şi acelaşi nume...Şi...la mine e o chestie...la mine atracţia/iubire trece şi prin nas, miros mai exact. Sunt atrasă şi de mirosul unei persoane. Şi culmea, culmilor amândoi aveau acelaşi miros. Uneori mai simt mirosul lor şi îmi place mult şi întorc şi capul şi când colo văd o babă stafidită cu un nas mare şi cu un neg mare, mare pe el...cu mustaţă şi cu multe riduri şi cu un ruj roz pe bot.
Pe urmă au mai urmat şi alte atracţii...şi acum sunt o grămadă, dar nu se mai pun la socoteală. De menţionat este faptul că vecinul de care eram atrasă era mai mare decât mine, iar colegul era de aceeaşi vârstă cu mine.
Aaa..şi încă ceva...la etajul la care stăteam eu, mai stătea o fată (am fost şi în aceeaşi şcoală) care era şi ea atrasă de băiatul care stătea pe scara noastră...Ea încerca să-i atragă mereu atenţia, plus că ea avea un frate mai mare...iar fra'su stătea cu el...şi de aici...(minte de copilă ofticată şi geloasă) îmi părea atât de rău că pe mine nu prea mă băga în seamă tipu'. Noaptea, în încercarea de a adormi, îmi imaginam cum eram doar eu şi cu el...Vrabia mălai visează..
Şi încă ceva..nu-mi plac băieţii care sunt mai mult golani. Cică băieţi de cartier...ce să zic..