Din categoria: Nu fi un jurnalist PROST

De când am terminat facultatea și până acum, se fac vreo trei ani, multă lume m-a întrebat de ce nu am ajuns să scriu pe la vreun ziar sau măcar să prezint vreo știre la TV (că aparent la atât se rezumă specializarea Jurnalism, în mintea unora).
Și mereu răspunsul este același: nu mă regăsesc în presa din România, nu-mi văd locul într-o redacție ce poate este condusă după cum bate vântul politicii, nu mă văd scriind nici despre toate vedetele de carton din România. Și atunci vine următoarea întrebare: păi și atunci de ce ai mai făcut Jurnalismul?
Sincer, până să intru la facultate chiar credeam că a fi jurnalist nu înseamnă a fi înjurat de politicieni, a te milogi să ți se ofere informații, a fi jignit pe stradă pentru că ai scris o informație ce l-a deranjat pe X (X fiind o personalitate), despre alergare după senzațional, despre alegerea unui titlu pompos doar pentru a atrage click-uri, despre articole prost scrise. Speram să ajung o jurnalistă de investigații... speram, asta până m-am răzgândit, tocmai din cauza nivelului la care a ajuns presa din România.

Sunt multe lucruri de povestit despre ceea ce este mass-media în România și ce ar trebui să fie, de fapt. Despre manipulare, despre informații ce nu sunt verificate, dar se transmit populației, despre informații seci, fără rost... Și aici voiam să ajung.

De mult mă gândeam să încep o rubrică în care să prezint cele mai inutile și prost scrise/informate știri.
Azi avem în prim-plan publicația Replica ”Cotidian de atitudine bine informat”, o publicație din Constanța.

Ca jurnalist, cel puțin din ceea ce am învățat eu în cei trei ani de facultate: nu trebuie sa judeci, sa jignești, să aduci prejudicii de imagine și cel mai important TREBUIE să prezinți informații utile în acea știre... și vine Replica din Constanța cu titluri de genul:

1. ”Tânărul SALVAT de la ÎNEC, în Eforie, luat la BĂTAIE de TA-SU! VIDEO”

2. ”FETELE din ziua de azi BEAU de MICI, printre STABILOPOZI”

3. ”PUȘLAMAUA care ATACA FEMEI pe STRĂZILE din CONSTANȚA, IDENTIFICATĂ după TATUAJE”

4. ”În FALEZĂ NORD, PUTORILE NU vor să MEARGĂ nici măcar un METRU pe JOS, la PLAJĂ”

Sunt patru exemple ușurele, să zicem, dar în toate se regăsește (cel puțin din punctul meu de vedere) un limbaj de mahala, nu un limbaj pe care ar trebui să-l adopte un jurnalist atunci când prezintă o informație publicului. Se regăsesc informații care nu sunt verificate. Și cam toate sunt informații de umplutură menite să distragă atenția de lucruri importante, iar singurul lor scop este de a distra cititorul.

În primul articol, întreb și eu așa, chiar nu găsea alt cuvânt în afară de ”ta-su”? Cuvintele de genul acesta îmi  lasă un gust amar și mă face să-mi imaginez cărui public i se adresează, dar nu ar fi chiar drăguț din partea mea să descriu acel tip de oameni...
Deci, invățăm și noi cuvinte mai frumoase?

Al doilea material este prost din toate punctele de vedere, de la titlu, până la fotografii și comentarii.
Nu este informație verificată (câți ani au fetele, ce făceau ele acolo, care era scopul fotografiilor). Poate doar cei care au o lobotomie la activ nu-și dau seama că acele fete realizează niște fotografii pentru Facebook/Instagram/proiect personal și că nu are nicio treabă băutura din pahare (care poate fi la fel de bine un energizant, că are aceeași culoare) cu faptul că au băut alcool. ”Beau de mici” - oare le-a întrebat cineva câți ani au? Au fost fotografiate în timp ce beau? Li s-a făcut un test de alcoolemie?! Nu deții informații concrete, atunci nu ai niciun drept să judeci sau să prezinți o informație care poate pune pe cineva într-o lumină proastă. Nu mai spun de faptul că le-a fotografiat și a postat, cel mai probabil, fotografiile fără acceptul celor două persoane.
Atât de tare m-am inflamat la articolul ăsta plin de nimic și scris doar pentru omul prost care dă click doar pentru că titlul este frapant. Și comentariile... alea sunt bomaboana colorată de pe colivă.

În ultimele doua articole fix aceeași problema care se regăsește și în primul: cuvintele care nu-și au rostul și care sunt fix pentru o anumită categorie de persoane. ”Pușlama”, ”putori” - cuvinte ce ar trebui folosite doar între prieteni, în spatele blocului, nu atunci când transmiți o informație unui public pe care tu, ca jurnalist, ai vrea să-l educi, să-i transmiți informația în mod obiectiv.

Deci, ca o concluzie, ce am învățat azi?
Nu folosim cuvinte de mahala, ne informăm din mai multe surse, prezentăm o informație importantă pentru public. În calitate de jurnalist nu-ți permiți să pui etichete, nu ești instanță , nu ești lider suprem al moralității, nu da verdicte de acest gen, nu insulta.
Într-un ziar nu-ți expui gândurile de parcă ai fi la tine în sufragerie unde îți prezinți frustrările și toate jignirile de-ți vin la gură.