marți, 31 decembrie 2013

Colind

Aho, aho, dragi cititori
Stati putin si nu plecati
Langa mine va alaturati
Si cuvantul mi-ascultati:

luni, 30 decembrie 2013

Franturi de poveste*

                    Luna amara straluceste pe cerul otelit, iar lumea se cufunda in noaptea grea. Totul pare doar un vis efemer scaldat intr-un frig cumplit.
                    Ingerului ii cresc aripile, iar focul din soba se stinge treptat. Ceasul ticaie incet pe masa, iar "a iubi" prinde alt sens. O lacrima pica pe inima de gheata si o topeste treptat. Totul vibreaza si rasuna in ploaie.
                   E doar un joc intr-un spatiu ingust. Un sunet de aripi rasuna adanc si o pasare zboara lenesa pe cerul noptii. Totul e ingropat in praf, in umbra si miros de vechi.

Rezumatul zilelor

                         Astept cu mare drag noul care sper sa-mi aduca un bac luat, o intrare la facultate, sanatate si bucurie (a se observa ca nu am cerut si iubire/dragoste). Zilele acestea am inceput sa prind drag de acele mici creaturi numite "copii". Sunt frumosi doar cand dorm si sunt cuminti, in rest sa se duca la ma-sa si ta-su sa urle. Nu stiu daca o sa am vreodata copii, dar daca o sa am sper sa fiu o mama ok... nu una cum ma imaginez eu acum.
                      Pana acum nu am crezut ca mai sunt persoane carora sa le placa sobolanii (adica hamsterii mei scumpi si dragi). Unul din sobolani, de bucurie, a facut pe el (de fapt nu a facut pe el, ci pe altcineva... si cum nu exista scutece pentru hamsteri iar ei sunt prea idioti pentru a-si da seama de ceea ce fac, inevitabilul s-a produs).
                      Intr-o noapte chiar ma intrebam de ce port eu atatea bratari, iar pe langa raspunsul logic "pentru ca imi plac", am mai gasit unul... si acela: "pentru a atarna mai mult".
                      Nu stiu cum e pe la altii, dar eu ma cam bucur in astfel de perioade ca nu ma pot ingrasa. Mananca si din asta, si din asta, dar din asta nu ai gustat, da' sigur nu mai vrei nimic? Cred ca la unii e un tic partea cu "ia si mananca" sau au impresia ca mancand atat cat vor ei o sa devin grasa si frumoasa precum o rata indopata. Pardon, eu nu renunt la silueta mea de schelet gras.
                  Uneori e bine sa mai scrii si prostii, te eliberezi... dar si mai bine e atunci cand iti aduci aminte si bagi tableta la incarcat pentru a sta ca un om obsedat de tehnologie intins in pat si butonand cu mult drag.
                   Noapte buna sau buna dimineata, conteaza ce vrea fiecare tinand cont ca e trecut de miezul noptii.

duminică, 29 decembrie 2013

Ce se afla intr-o cutie*

Se ia o cutie mare si se pune primul vis. Se pune capacul cutiei, apoi se pune cutia pe un raft cat mai sus.
Se ia o farama de dezamagire si se adauga peste acel vis marunt. Se asaza cutia la loc.
Se ia o parte mare dintr-o bucurie si se leaga cu panglica rosie sa nu-i fie de deochi, apoi se pune intr-un colt separat al cutiei.

sâmbătă, 28 decembrie 2013

Fotografii




vineri, 27 decembrie 2013

Danubius


miercuri, 25 decembrie 2013

Ganduri apuse*

                   Si de la un timp esti absent din mintea mea. Ma doare ca te vad precum un vis pierdut intr-o lume plina de cosmaruri. Te vad trecand aievea prin mintea mea. Nu te mai opresti ca alta data sa imi zici ca iti sunt draga, sa ma saruti cu foc si sa ma strangi la piept. Totul decurge lin si parca prea incet. Totul e dureros si te rog printre lacrimi sa-mi mai canti inca o data povestea. Dar tu dispari ca o naluca din mintea mea.

Craciun fericit

                        Uite ca a venit si momentul acela cand telefoanele suna si isi aduc aminte de tine chiar si cele mai indepartate rude si cei mai enervanti prieteni, ca deh, a dat bunatatea in ei (desigur, reciproca e valabila - adica iti aduci tu aminte de toate fiintele ce au trecut prin viata ta). Si curg mesajele copy-paste de pe interneti, rare sunt cele "originale". Desi nu ai mai vorbit cu o persoana de cinci ani, se gaseste acum sa te sune si sa-ti ureze sarbatori fericite... sau o suni tu si ii urezi cele bune, desi abia iti mai aduci aminte cum o cheama.
                       Bunatatea da pe afara din oameni si atmosfera e incantatoare si cu miros de carnati, desigur. Nu e craciun daca pe masa nu troneaza carnatii si alte preparate specifice craciunului si, desigur, nelipsitele fructe (mandarine, portocale, clementine).
                       E ora 11 si deja au trecut doua ambulante pe aici. Abia astept stirile alea de pe ProTv in care o sa povesteasca tanti aia de la stiri cati omi au facut excese si au ajuns la spital.
Dar pana atunci mai e, asa ca urez tuturor: Craciun Fericit!

luni, 23 decembrie 2013

Ultima poveste*

                       Ochiul stang i se zbatea constant parca prevestind un rau iminent. Isi strangea usor buzele, iar pe frunte ii apareau cateva riduri de indignare.
                       Amesteca frenetic cu lingurita in ceaiul fierbinte si inspira mirosul aromat al acestuia. Fructe de padure, putina lamaie si putin zahar. Inspira si lasa ca mirosul parfumat sa-i patrunda in plamani si sa o indulceasca. Lasa ceaiul pe masuta incarcata de hartii si carti pentru a se raci. Privi in jur si se indrepta cu pasi mici spre fereastra. O lume de basm i se infatisa dincolo de fereastra, unde totul era alb, atat de pur si de inocent.

Pingu si Rudolf


sâmbătă, 21 decembrie 2013

Vin sarbatorile!

                          Vin sarbatorile iar lumea parca zici ca a intrat in priza (desi mai bine ar intra in altceva, ca oricum prostia unora imi da mari dureri de cap, dar de fapt nu stiu de ce ma complic). Toata lumea se inghesuie sa cumpere cate o bucatica din ceea ce a fost candva un Ghita, sa cumpere fructe (in special portocale, mandarine si mai nou "clementine" - adica mandarine deghizate), lumea cumpara multa ciocolata, cadouri si multe alte prostii.

joi, 19 decembrie 2013

Vis in alb

                          Frenezia cu care scriam odata despre orice de pe lumea asta, acum s-a mai disipat. S-a risipit in lume precum o iubire de-o vara. Poate, candva, o sa mai am parte de acea dorinta arzatoare de a umple pagini cu texte absurde, dorinte neimplinite, vise si cosmaruri, lucruri amuzante si tot ceea ce tine de mine. Acum totul e invaluit intr-un altfel de limbaj, in povesti de dragoste care insa nu sunt implinite, de fotografii ce incearca sa extraga frumosul din orice... acum nu mai e totul despre mine.
Poate ca inspiratia e doar la o treapta din viata, nu e ceva cu care te nasti si mori cu ea.
Uneori as vrea sa ma detasez de toate, sa gandesc la rece - cum s-ar spune - si sa aleg ceea ce e mai bine pentru mine. Sa aleg un singur drum, o singura persoana, o singura carte, doar un cub de ciocolata... Cine incearca sa inteleaga tot ceea ce zic sau scriu, incearca degeaba. Despre viata unor persoane poate ca nu se pot spune lucruri concrete, ci doar se pot sugera anumite lucruri, se pot nuanta... la fel ca in poezii.
Uneori tacerea doare mai tare decat cinci cuvinte urate. Uneori un cuvant spus fara sa gandesti, te loveste direct unde te doare mai tare, iar apoi iti rasuna in minte nopti in sir. Te chinuie si iti stoarce din ochi pana si ultimele lacrimi. Dar e in zadar, unele lucruri se spun doar pentru a rani, doar pentru a adanci o rana, doar pentru a atata focul din suflet. Mi-as fi dorit sa nu fiu geloasa, naiva, copilaroasa, sa nu pun la suflet, sa fiu indiferenta, sa tratez fiecare persoana asa cum ma trateaza... sa ma folosesc si eu de ceilalti, sa le fac dulci iluzii si apoi sa ma intorc dupa ce am lasat in urma urme adanci... Asa as vrea sa fiu.
Dar toate imi vor trece pana maine, si maine voi fi altfel...

duminică, 15 decembrie 2013

Scurta poveste*

                    Cu ochi mari si plini de visuri, incerc sa te caut... 
Intr-o perioada credeam ca am gasit ceea ce doream, ca am gasit o dulce fiinta, dar intr-o zi visul s-a destramat.
                   Iarna a brodat flori de argint in sufletul meu trist. Ma simt inghetata in interior si nu mai exista nimic care sa ma poata incalzi. E frig, iar luna sticleste pe cerul cenusiu. Strazile sunt parca de argint, iar totul in jur parca e inghetat. 

sâmbătă, 14 decembrie 2013

Dimineata



duminică, 8 decembrie 2013

Miau!




Chucky





sâmbătă, 7 decembrie 2013

Un inceput frumos*

                     Adaposteste-mi trupul meu infierbantat in bratele tale cuprinzatoare. Saruta-ma si iubeste-ma... Stinge-mi focul din interiorul meu. Fa-ma sa fiu a ta...
                     Si ma trec fiori si parca te simt langa mine... cum mi te joci in par, cum ma alinti, cum ma faci sa te vreau si mai mult, cum ma saruti pe gat, cum imi dezgolesti un umar si ma intinzi pe pat.

Sobolani




miercuri, 4 decembrie 2013

Scrisoare catre voi*

"Dragii mei,

                         Sunt aici pentru voi, pentru a va implini visele, a va asculta, a va fi prietena, amanta, iubita... tot ceea ce vreti voi. Imi  voi lasa sufletul deschis pentru a va face loc in el. Nu va ingrijorati, nu ma deranjeaza daca ma raniti.
O sa ma incolacesc in jurul vostru, imbatandu-va cu parfumul meu... o sa va hipnotizez. O sa va mangai cu mana cu care am mangaiat zeci ca voi. Eu va primesc in bratele mele pacatoase...

duminică, 1 decembrie 2013

Puritate*

                            Trupul ei nud se reflecta in ochii tai... Ii privesti trupul pur cu patos, iar respiratia ei domoala te infioara. Sentimentele te navalesc si te strang in bratele lor, iar ea te strange in bratele sale. Aduni in tine farame de amintiri nevinovate si dulci clipe de amor.
                            Ti se daruieste goala, dar e prea pura pentru a o atinge, pentru a o saruta. Dar ea nu e decat iubita ta cu mari probleme, cu chip gingas si trupul nud. Inima iti bate cu putere si simti ca se topeste in mainile tale. Nici tu nu mai stii daca ce e adevar si ce e vis.

sâmbătă, 30 noiembrie 2013

P.C.U.

                    Am gasit intr-o carte un glosar de structuri pleonastice. Unele sunt foarte uzitate de cei din jur, dandu-mi astfel seama ca nici cei mai rasariti oameni nu stiu exact sensul unor cuvinte.
Structuri pleonastice:

Revin

                  Cu o lumina pala in ochii obositi, degetele imi aluneca lin pe tastele prafuite in timp ce ideile ma napadesc...
De unde atata?! Ideile nu-mi alearga prin cap'sor. Am impresia ca ideile mele s-au cristalizat sau mai bine zis, au inghetat, dar da mai bine o fraza mai pompoasa la inceput.
Uneori imi e mai usor sa scriu texte fanteziste, alteori sa scriu ceva rea

luni, 25 noiembrie 2013

Noapte buna!*

                        Ca un trup inert si fara vlaga sta intinsa pe pieptul tau dezgolit. Rasufla incet si sacadat, iar parfumul corpului ei imbibat de amor te ineaca. Inima iti bate incet parca vrand sa nu deranjeze draga fiinta ce-ti sta intinsa pe piept. Iti mai plimbi mana inca o data pe liniile curbe ale corpului ei, iti doresti sa ii mai saruti umarul si gatul, vrei sa-i mai simti dulceata buzelor de vampa.

duminică, 24 noiembrie 2013

Omul=Eu

                        Omul... cum ai putea defini omul? O fiinta superioara ce traieste intr-o societate, se caracterizeaza prin gandire, inteligenta, limbaj articulat. Aceasta fiind doar o definitie standard a ceea ce inseamna omul.
                        Cum a aparut omul, nimeni nu stie. Poate a fost creat de Dumnezeu, sau doar a evoluat din maimuta. Dar dincolo de aspectul sau, se afla sufletul. Din punctul meu de vedere, chiar daca ai sta o viata intreaga cu o persoana tot va mai ramane un 0,1% pe care sa nu-l stii, care sa te surprinda in unele momente.
Gandirea omului poate fi uneori atat de intortocheata incat nu iti poti explica de ce face aceleasi lucruri in mod constant. Cu cat incerci sa deslusesti misterele mintii umane cu atat te adancesti si mai mult in mister. Apar noi si noi intrebari, supozitii, dar mai nimic concret. Nu putem spune ca toti oamenii sunt identici, nu putem spune ca toti gandesc la fel, ca toti iubesc cu aceeasi intensitate pentru ca nu ar fi adevarat. Tocmai aceste lucruri ne fac speciali, ne diferentiaza.

sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Povestea iubirii*

                        E o liniste atat de scumpa, o liniste plina de mister. Si in linistea asta as vrea sa-ti povestesc cum s-a risipit o iubire nevinovata care, probabil, candva o sa renasca din sentimente vechi si pure.
                       "Intinde mana spre despartire, caci eu te salvez de iubirea mea cruda si nefireasca.
Nu-mi ajung cuvintele sa-ti spun cat imi e de dor de tine...

marți, 19 noiembrie 2013

Tema

"Si in acel moment lumea se opri putin in loc pentru a vedea exact ceea ce urma sa se intample..."
Si voi v-ati oprit putin in loc pentru a citi ceea ce am scris eu. Nu am inspiratie pentru un text plin de epitete, metafore, comparatii si alte minuni desprinse de prin povestile sau poeziile de dragoste. Dar pana inspiratia va sosi la mine in cap, va dau o tema... bine, de fapt, mai multe teme. Sunt dragute.

vineri, 15 noiembrie 2013

Comoara mea*

                  As vrea sa visez cu ochii inchisi la tine, la o clipa de tacere, la paginile tale pline de mistere...
Sa te citesc in vis ca pe o carte deschisa. Sa-ti citesc gandurile si sa inteleg ceea ce vor sa exprime ochii tai. Sa-ti citesc cu mult drag sufletul si sa-mi intelegi fiecare atingere.
Sa te citesc din scoarta-n scoarta, sa-ti ascult chemarea si sa mai intorc o pagina.
Te simt si-mi simti atingerile pe foile tale pretioase. Tu esti tot de ce am nevoie.

duminică, 10 noiembrie 2013

Tipuri de colegi

                     Ma tin de cateva zile sa scriu asta si abia in dimineata asta m-am decis ca e timpul sa scriu, pentru ca altfel nu o sa mai apuc sa public textul acesta niciodata (pentru ca mereu voi fi ocupata cu ceva).
                     Analizand titlul e destul de usor sa va dati seama de subiectul amplu si de interes public ce urmeaza sa fie dezbatut in randurile de pixeli ce urmeaza.
                     Ideea aceasta mi-a venit intr-o ora de mate (multe idei imi vin in orele de mate...) atunci cand doi colegi se certau pentru ca o ea avea sa-i datoreze lui o suma considerabila de banuti. Si atunci, privind in clasa, mi-a venit ideea cu tipurile astea de colegi...

sâmbătă, 9 noiembrie 2013

Metamorfoza*

                            La pas prin viata am pornit usor, renascand din cenusa si iubire... M-am recladit si mi-am pus alta inima si alt suflet. Mi-am pus doua stele in loc de ochi, tril in loc de voce, iar parul mi l-am facut cascada. Vantul mi-a pus o floare mica-n parul despletit... o floare rupta din Rai, de ingerii buni.
Si ninge incet peste lume, iar Pamantul se-nvarte incet si ametesc.

vineri, 8 noiembrie 2013

Coco-Canalizare

                          Intre timp mi-am pierdut diacriticele pe drum, iar acum scriu mai mult cu paranteze. In schimb invat sa scriu in araba. Da, pot scrie numai in araba si engleza. De ce?!
"Ai un hard si nu stii cum sa-ti cumperi altul? Da un anunt pe blogul meu si se rezolva. Sunt o stricatoare de hard-uri. Astept anuntul tau."
                          Saptamanile devin din ce in ce mai scurte, vine iarna iar asta nu-mi convine deloc. Dar lasand dramele la o parte, am descoperit o chestie noua: Coco-Canalizare. Nu-i asa ca nu stiti ce-i Coco-Canalizare, nu? Eh, stati aproape ca o sa aflati.

sâmbătă, 2 noiembrie 2013

Toamnă târzie*

                      Azi miroase a parfum de toamnă târzie, de frunze îngălbenite şi de dulci amintiri.
Chiar dacă e noapte, e frig, iar luna luceşte pe cer, frunzele dansează nebune pe valsul vântului.
Sunt purtate de vânt până departe şi duc cu ele mireasma toamnei târzii.
Îţi aduc până la fereastră mirosul toamnei şi aşteptă să te îmbie cu melodii dulci de dragoste.
Şi stai şi le asculţi, dar amintirile tale îţi sunt îngropate într-un cimitir cu inimi şi iubiri frânte.
Magia s-a strins, iar frunzele s-au risipit.

vineri, 1 noiembrie 2013

Bananele verzi, moartea babelor

               A mai  luat sfârşit încă o săptămână... Săptămânile devin din ce în ce mai grele, iar totul parcă s-a schimbat. Profii sunt din ce în ce mai tâmpiţi, asta-i clar. Matematica va ajunge probabil pe la vreo 10 ore pe săptămână... Profesoara de biologie ne zice să mai facem încă o oră de biologie, dar uită şi pleacă de la şcoală ca mai apoi să o vadă cineva plimbându-se cu bicicleta... Toţi profii vor să avem note mari şi să învăţăm, dar când dăm lucrare uită să ne anunţe şi pe noi cineva. Da, tragic. Absolut!

Te-aş cere înapoi*

                  Mi-e dor de tine... Noaptea vine, iar amintirile îmi crestează în suflet răni adânci.
În orice clipă mi-e dor de tine şi aş vrea să-ţi revăd zâmbetul.
                  Când pierzi tot ce ai avut, sufletul îţi rămâne gol şi nebun de dor. Un vals ce s-a terminat cu amintirea ta pierdută pe strunele unei viori. Un cântec îmi vibrează în minte de dimineaţă până când soarele apune, iar apoi vii tu în mintea mea şi mă porţi pe braţe spre orizonturi noi.

luni, 28 octombrie 2013

Ziua de luni

                Agonie şi extaz, durere şi plăcere... azi e luni, iar eu pic de somn.
Soarele e sus pe cer, iar ciorile se plimbă nestingherite prin copacii dezgoliţi.
Sună un pic a compunere de clasa a V-a, dar nu-i nimic. Noi mergem înainte şi tragem de săptămâna asta şi abia aşteptăm să se termine (ca să înceapă alta, logic!).

Suflet ars*

Ploaia caldă mă atinge pe umeri, ia-mă în braţe şi ascunde-mi chipul la pieptul tău.
Urmele tale de ruj stau mărturie pe cana mea, iar parfumul ţi se simte în toată casa.
Vreau să fim împreună sub soare şi sub lună.
Hai, vino la mine şi o să-ţi dăruiesc tot ce vrei.
Într-o zi voi dispărea ca un fulg topit în palma ta...

duminică, 27 octombrie 2013

Fotografii

O lume minunată în care veţi găsi... numai... pisici...




vineri, 25 octombrie 2013

Rezumat

Uneori mă simt atât de inspirată încât aş vrea să scriu non-stop, dar timpul mă presează. Ar trebui să pun accent pe matematică, dar de fiecare dată matematica rămâne pe un plan secund. De ce? Pentru că am lucrare la geografie, la istorie, trebuie să învăţ şi să-mi fac temele la franceză - că deh, dau BAC-ul - trebuie să învăţ şi la biologie şi mă enervez că nu am de unde să învăţ toate lucrurile. Nu am timp nici să termin Enigma Otiliei... Cu toate astea mă enervez şi mai tare când aud pe unu' şi pe altu' că "eee, de-aia nu mai pot eu"/ "şi eu m-am culcat la 1 noaptea" (mda, merci, ai pierdut vremea pe Facebook...)
Aşa că am nevoie de odihnă... aşadar în acest week-end îmi iau liber şi dorm mai mult cu o oră.
Atât am timp să scriu acum, că deh... timpul nu stă în loc pentru mine (de fapt nu stă pentru nimeni)... aşa că ne citim de luni şi cred că voi avea timp să-mi exersez talentul de fotografă amatoare.

joi, 24 octombrie 2013

Oglinda*

                 Fluturii îmi poartă liniştea departe, iar eu încerc să mă văd în ochii tăi care acum par ca nişte văi. Inima îmi e ciobită pe margini, dar nimănui nu-i pasă de ceea ce e în jur, de umbrele rătăcite, de copacii dezgoliţi, de oamenii trişti şi de soarele palid.

marți, 22 octombrie 2013

Poeziile moderne

                   Printre picături de integrale, manuscrise cu texte literare şi testamente recitate, nu pot să zic decât că: "vreau vacanţă!". Ce Blaga, Bacovia, Eminescu, Arghezi, integrale raţionale, prin schimbare de variabilă, derivata lui sinus şi grupuri abeliene... elevul vrea vacanţă! La mare, la răcoare... la munte, la zăpadă... elevul s-a săturat de şcoală, de teme, de lecţii, de starea de spleen (că tot am fost prin simbolism) atât a lui, cât şi a unor profi. (Intrăm în modernism în curând.)

duminică, 20 octombrie 2013

Filmul s-a terminat*

              Nu-ţi voi lăsa nimic după ce lucrurile se vor sfârşi. Nici amintiri, nici regrete, absolut nimic. Voi flutura bagheta în aer, iar amintirea clipelor dulci se va şterge într-un moment de clipire.
Demult, tare demult nu a existat durere surdă şi amară... a existat doar fericire şi bucurie. Dar eu de-aş fi ştiut ce urma, aş fi schimbat cursul poveştii...

joi, 17 octombrie 2013

Şuetă

                   Uite că am ajuns să mai am şi eu câteva minute minunate şi încântătoare în care să apuc să scriu pe aici. De ce abia acum? Pentru că profii s-au transformat în nişte tirani puşi pe dat teme multe, că ce... elevu' nu mai are altceva în afară de a scrie teme. Desigur, eu sunt genul ăla de persoană care se consumă prea mult şi care nu poate dormi bine dacă nu ştie că are toate temele terminate... eu când vin de la şcoală nu mă culc, chiar dacă îmi e somn, pentru că nu mă lasă conştiinţa.

luni, 14 octombrie 2013

Ştiinţe exacte

Scurt, la obiect, fără a mai lungi prea mult vorba trebuie să vă spun că religia e la fel ca matematica... o ştiinţă exactă (cred că de-asta nu mă atrage pe mine matematica şi religia... ştiinţele astea exacte).
Asta a fost spusă de un prof de religie. Da, religia e o ştiinţă exactă... că doar tre' să ştie preasfinţia sa (bărboşii ce stau la dreapta lui Dumnezeu) să numere banii. Mai ales că azi e sărbătoare şi s-a dus lumea la pupat de oase sfinte. Şi românu-i învăţat să fie bun şi darnic aşa că dă bani la biserică, umple cutia milei şi îşi iau preoţii maşini şi "construiesc" biserici.
Nu am timp să detaliez, pentru că mă presează câteva integrale prin schimbare de variabilă... dar când revin, o să înţeleg atât religia cât şi matematica.
O să desluşesc ambele ştiinţe exacte... Nu mă face pe mine un Dumnezeu! Eu sunt propriul dumnezeu (şi pentru asta voi arde în Iad, aşa mi se şopteşte în minte... aud voci, deci nu-i bine). Integralele dăunează grav sănătăţii, la fel şi cele şapte ore de mate!

sâmbătă, 12 octombrie 2013

Fotografii




vineri, 11 octombrie 2013

Scrisoarea I *

                      Afară-i toamnă, e pustiu şi plouă necontenit, iar parcă totul a încremenit. Ascult glasul ploii ce parcă îmi spune poveşti vechi de când lumea, iar eu stau şi le ascult încântată. În noaptea asta Luceafărul nu a mai apărut. Stă ascuns sub norii grei din care se desprind picăturile de ploaie ce lovesc cu rapiditate pământul însetat. Un vânt turbat se agaţă de tot ceea ce e în jurul lui şi pleacă bieţii copaci până aproape de pământ, creând astfel un tablou înfiorător. Mă cutremur şi mă depărtez de fereastră.

luni, 7 octombrie 2013

Fotografii




duminică, 6 octombrie 2013

Agonie*

                    Străzile sunt acoperite cu frunze veştede şi ude, iar cerul parcă plânge necontenit cu stropi reci de ploaie. Doar un om perturbă dansul ploii acompaniat de muzica tunetelor şi efectele luminoase ale fulgerelor ce nu prea se zăresc pe cerul acestei după-amiezi în care doar vântul îşi face de cap.
Doar un om calcă în picioare frunzele moarte şi înfruntă ploaia, iar tristeţea şi durerea se împletesc în sufletul lui precum ploaia şi tunetele se împletesc în natură.

sâmbătă, 5 octombrie 2013

Întrebări

                 Zilele acestea în jur de ora prânzului, mergând prin oraş cu cineva şi am văzut un club deschid. În imaginaţia mea bogată de fiinţă care nu îşi pierde nopţile prin cluburi, eu credeam că aceste minunate locuri de destrăbălare a adolescenţilor, şi nu numai, sunt deschise de seara până a doua zi dimineaţa. Dar se pare că lucrurile simple nu sunt chiar atât de simple, pentru că un club poate fi deschis şi ziua.
De ce e un club este deschis şi ziua? Simplu.

marți, 1 octombrie 2013

Noua modă: pelerina

              Cum în sud-estul ţării plouă foarte tare... nu ştiu cum e în alte părţi ale minunatei ţări (şi nici nu mă interesează), dar pe aici... cred că o să avem nevoie de vreo arcă. Se oferă cineva să o facă pe Noe?! Şi dacă nu există arcă, atunci se apelează la o nouă îmbrăcăminte. E la modă, e în toate culorile, te apără de ploaie... e... pelerina!

luni, 30 septembrie 2013

Puterea iubirii

            Nu cred că e persoană care să nu îşi dorească să iubească sau să fie iubit. Dacă ţi-ar cere cineva definiţia iubirii, tu ce i-ai răspunde? Poate ai spune că e un sentiment puternic, cea mai intensă trăire pe care o cunoaşte şi o experimentează omul în viaţă, poate ai încerca să dai o definiţie filozofică... sau ai interpreta iubirea în propriul tău stil.

sâmbătă, 28 septembrie 2013

Vorba multă...

                Cheful şi timpul de a scrie s-au diminuat foarte mult în ultima vreme. Îmi vin în minte anumite idei, nu le notez, iar până ajung la calculator le uit.
Nici măcar nu ştiu la ce să învăţ mai întâi. La mate, la română, la biologie, la engleză... sau biletele de la atestat?! Sau să învăţ pentru orice facultate care îmi trece prin minte şi care se mulează cât de cât pe aptitudinile mele? Nici să nu aud de Academie... eu am avut febră musculară o săptămână după doar o oră de sport. Luni am iar sportul, dar mă gândesc că febra asta e ca varicela (de exemplu). Ai făcut-o o dată, nu o mai faci şi a doua oară. Desigur că nu e aşa, dar făcând regulat sport (adică în fiecare luni) mă aştept să nu mai sufăr şi să merg ca o păpuşă teleghidată.

Mi-ai spus odată...*

               Mi-ai spus odată că dacă văd pe cer un avion, cineva mă iubeşte. Azi am văzut trei...
Azi mi-am notat o idee pe palmă, dar a început să plouă, iar scrisul mi s-a şters.
Azi mi-am zis că mă voi schimba, că voi fi indiferentă. Dar mi-am demonstrat că spun prostii atunci când am văzut doi tineri.

miercuri, 25 septembrie 2013

Cromatica sufletului meu*

                Sufletul meu la început a fost incolor, dar apoi a început să se schimbe... să capete diverse culori.
                Uneori sufletul meu capătă nuanţe de roşu ce simbolizează pasiunea, căldura şi focul din inima mea... Uneori e roşu pal, alteori e roşu sângeriu. Dar aş vrea să fie mereu roşu sângeriu, să iubesc cu toată fiinţa şi să fiu iubită. Inima să-mi bată cu putere, iar emoţiile să-mi facă trupul să vibreze...

luni, 23 septembrie 2013

Alegerea e dificilă

                       Toţi profesorii ne spun să mergem acolo unde ne dorim, dar ei nu i-au în calcul şi faptul că pentru a intra acolo unde ne dorim... trebuie să ştim anumite lucruri. Ok, oricine cred că are "darul" de a încuraja pe cei din jur... dar hai să gândim cu cap. De ce să încurajez eu un elev să meargă la facultatea X, când elevu' respectiv nu numai că nu excelează la materiile la care se dă admitere şi la ceea ce urmează să se facă în facultate... ci el chiar nu ştie mai nimic din materia, respectiv materiile, acelea. "Că am avut un elev în anii trecuţi, era slab... vai de mama lui, abia trecea clasa, iar acum aproape (?) a terminat medicina veterinară." Hai nu zău?! Da' poate copilu' ăla a avut ceva "sprijin financiar". Cel mai mult îmi plac profii care ne zic verde în faţă: "Ce dracu să cauţi tu acolo?". Şi pe bună dreptate...

sâmbătă, 21 septembrie 2013

Ceva scurt de sâmbătă

                Ştiam că mă aşteaptă "vremuri grele" (vremuri grele = adică nu mă mai ating de calculator pentru că am foarte mult de învăţat), dar nu mă aşteptam să mă apuce un chef nebun de a învăţa chiar din prima săptămână. Sper să mă ţină acest chef... şi chiar trebuie la opt ore de matematică pe săptămână... Bac-ul mă sperie, denumirea de "atestat la informatică" mi se pare bombastică, dar în acelaşi timp mă încântă... iar banchetul de absolvire mă cam dezgustă. Nu aş mai dori ca anii de liceu să se mai întoarcă. Nu s-a întâmplat şi sigur nu se va întâmpla nimic care să mă facă să regret că anii ăştia nu se vor mai întoarce. Unii colegi nu mă fac să-mi doresc asta, nici profesorii, nici matematica...

Scenariu pentru dragoste *

                  O clipă de amor, un moment de tandreţe, o îmbrăţişare caldă şi un sărut dulce...
Parfumul dulce al trandafirilor să-mi răsfeţe simţurile, iar draperia să fluture în bătăile uşoare ale vântului... să mă descânţi cu buzele şi mâinile tale. Cu glas dulce să îmi şopteşti cât de dor ţi-a fost de mine, cât de mult îţi place să mă atingi şi să mă săruţi.

miercuri, 18 septembrie 2013

Aş prinde soarele...*

                     Aş prinde soarele într-un năvod şi l-aş pune într-un borcan plin cu apă de mare, câteva alge şi stele mici. Aş îndesa acolo şi câteva visuri, câteva rânduri scrise în grabă pe o bucată de hârtie şi o lacrimă de bucurie.
                     M-aş urca în vârful unui fir de iarbă pentru a vedea lumea de sus, apoi aş căuta un fluture frumos colorat pentru a mă duce la capătul curcubeului, mă voi urca tocmai sus pentru a mă da apoi ca pe un tobogan, aşa cum fac mai toţi copiii mici.

luni, 16 septembrie 2013

Şi uneori...

                 Uneori e uşor să scrii, scrii cu drag... dar alteori simţi că deşi ai multe de spus, nu poţi. Te închizi în globul tău de sticlă şi stai acolo aşteptând ca timpul să treacă, iar totul să fie frumos atunci când vei ieşi.                      Dacă ţi-ai imaginat vreodată că lucrurile vor ieşi mereu aşa cum ţi-ai plănuit, să ştii că ai o imaginaţie bogată... De-asta am încetat să îmi mai fac planuri. Am încetat să mai spun şi altora ceea ce vreau să fac pentru că mi-am demonstrat chiar şi mie că atunci când spun nu mi se mai întâmplă.

sâmbătă, 14 septembrie 2013

Scrisoare cu dragoste


"Dragul meu,

                    Ştii momentul ăla în care vezi pe cineva drag şi te panichezi? Da, am experimentat momentul ăla. Atunci aş fi rămas acolo, poate m-aş fi ghemuit pe asfalt... sau aş fi plecat alergând, aşa cum fac persoanele fără curaj. Dar nu am făcut decât să te strâng în braţe. Sper că ai observat că nu am mai plâns, asta însemnând că sunt mai curajoasă.
                   Îmi place să fiu mângâiată, sărutată, ţinută în braţe. Îmi plac toate astea la nebunie. Dar ştii de ce îmi plac toate astea atât de mult? Pentru că vin din partea ta, din partea unei persoane speciale.

joi, 12 septembrie 2013

Copil = Drac manipulator

                        Mie îmi plac copiii cuminţi, frumoşi, care nu ţipă ca nişte animale scăpate din junglă, care se joacă frumos, care te ascultă...
                        În fiecare an când mă duc să-mi cumpăr diverse pentru şcoală de prin hipermarket-uri, trebuie să dau peste copiii care-şi doresc tot felul de chestii.
Ieri o fetiţă îi spunea mamei sale: "Eu vleau ascuţitoale lllooozzz... cu polcusor... Looozzz vleau să fie!!!"
Şi mă uitam siderată la acel... ghemotoc de copil şi la mă-sa, desigur... Eu dacă eram mă-sa, întâi îi trăgeam una peste bot pentru că urla că vrea "polcusor loz", apoi îi ţineam un discurs despre: "Comportamentul civilizat al unui copil de până în 5 ani într-un magazin", asta dacă nu îi făcusem instructajul de acasă.
Altă fetiţă, de data asta cu bunica... asta nu avea mai mult de 4 ani: "Eu vleau si o giucălie. Eu nu pec de aici fălă giucălie. Nuuu!" şi a început să plângă.

miercuri, 11 septembrie 2013

Încrederea în sine

                    La un moment dat, tot ne vom spune că: "celălalt e mai bun" decât noi.
Problema se amplifică atunci când eşti fată şi eşti mai sensibilă. De ce? Pentru că: "cealaltă e mai frumoasă decât mine", "cealaltă e mai slabă decât mine", "cealaltă e mai bună decât mine", "cealaltă are sânii mai mari", iar exemplele pot continua. Hai, să ridice mâna cineva care nu a spus asta niciodată. Eu nu o voi ridica...

marți, 10 septembrie 2013

Cea mai bună zi*

                    Degetele să desfacă cu răbdare funda, iar mâinile să dezvelească cu grijă ambalajul pentru a ajunge la conţinut. Rapid şi lacom, şi poate puţin dur.

                   Nu ţi-aş mai fi dat drumul la mână şi ţi-aş fi ascultat bătăile inimii la nesfârşit, dar acum eşti prea departe să mă mai auzi... sau să mă mai vezi. Ţi-aş lăsa urme de buze pe umărul tău, dar acum e prea târziu.

duminică, 8 septembrie 2013

Sărutul*

                 Îl strânse în braţe în timp ce inima ei bătea cu putere, iar emoţiile o inundau. Mâna lui o atinse pe a ei, zâmbi, apoi păşiră împreună pe aleile cufundate în penumbră ale oraşului. Ştia că e în siguranţă alături de el, iar un sentiment de fericire amestecat cu bucurie îi făcea inima să-i bată cu putere şi nu o lăsa să-i dispară zâmbetul de pe buze.

joi, 5 septembrie 2013

Fotografii


marți, 3 septembrie 2013

Cum să ţi se împlinească o dorinţă*

                 "Fie că îţi scrii dorinţa pe o hârtie pe care te decizi apoi să o bagi într-un plic simplu sau colorat,  plic pe care îl aşezi pe creanga unui copac pentru a o lua Dumnezeu şi a-ţi îndeplini dorinţa, fie că te decizi doar să-ţi doreşti şi să speri... fie că te aştepţi ca totul să ţi se întâmple fără să faci vreun sacrificiu... pentru ca dorinţele să-ţi fie îndeplinite trebuie să urmezi anumite reguli.

duminică, 1 septembrie 2013

Specimenul fără buletin

                A fost odată o zi plictisitoare... că de nu ar fi fost nu aş mai fi avut ce povesti. Şi cum mă plictiseam eu singură şi uitată de lume (nu e chiar o dramă să fii uitat de lume), am început să dau click pe anumite bloguri, ajungând pe blogurile unor copile. Măh, eu ştiu că  la ai mei 18 ani nu arăt ca şi având mai mult de 15, dar totuşi există o oarecare diferenţă între mine şi anumite fiinţe care la 10-12 ani abundă de inspiraţie şi trăiesc drame duse la extrem...
               Ştiu şi eu că nu ar trebui să le acord atâta atenţie unor nevertebrate care la ăia 12 ani (maxim) ascultă hard rock şi înjură Facebook-ul şi Ask.fm (deşi au cont pe acele site-uri, dar şşhhh! şi nu că aş avea ceva cu muzica lor... dar cred că în playlist-ul lor pe primul loc e Andra). Sinceră să fiu, şi eu am cont de Facebook (ce să-i faci, te prinde), dar pe mine a început să mă amuze fotografiile anumitor "frumuseţi orbitoare" şi e o chestie care mă relaxează, deci e plăcut, dar în ceea ce le priveşte pe ele... pun pariu pe tasta mea space că au contul plin de băieţi coreeni, flori, mesaje de tăiat venele şi alte asemenea.

sâmbătă, 31 august 2013

Cum vreau să mă mărit

               Ochii au început să-mi sticlească, iar mintea să-mi înşire tot felul de scenarii care mai de care mai frumoase şi mai... emoţionante. (Nu, nu e un text din ăla siropos.)
               Dând click pe colo şi pe dincolo am dat peste o ştire care m-a uns la inimă şi m-a făcut să-mi imaginez chestii la care visează orice fetiţă (dap, trecem peste faza de "fetiţă").
                Încă din fragedă pruncie orice copchiliţă visează la ziua nunţii (nu că eu nu aş fi făcut-o, dar acum mă gândesc: "Ce naiba a fost în mintea mea atunci?!")... şi cu cât creşti parcă visul ăsta devine o chestie irelevantă (cel puţin pentru mine, eu care nu mai visez la: "Vrei să fii mama copiilor mei?"... că dacă mi-ar spune asta acum i-aş spune: "Băi, la mine în burtă nu încape niciun copil!"). Da măh, adică nu mai visez la un prinţ pe cal alb... şi să-mi cadă la picioare şi să-mi zică dacă vreau să fiu prinţesa lui (asta e prima dată când imaginez chestia asta, când eram mică visam mai... normal, zic eu). Acum mă gândesc: oare cum ar fi să cer eu pe cineva în căsătorie? (doar băieţi).

vineri, 30 august 2013

Noua modă

Text scris special pentru KrissZu care dorea de mult să mai scriu aşa. (Rar scriu la "cererea publicului", aşa că să te simţi specială :D)

            După ultimele zile în care am tot umblat pe Facebook, am văzut o nouă modă la multe... tipe (să nu le jignim, că-s şi ele nişte fiinţe amărâte - pe dracu - dar în spatele măştii aceleia groase de glet - cremă, fond de ten, pudră, etc. - se află un suflet minunat, un suflet ce merită iubit şi nu te iubeşte doar pentru că ai un lanţ gros la gât şi portofelul plin de euroi). Eh, astfel de tipe (din nou, nu doresc jignirea speciei care este din ce în ce mai răspândită) au descoperit o nouă modă în materie de fotografii. Nu se mai pozează cu botu' la înaintare... acum se pozează cu cracii (hai să vorbim frumos şi să le spunem "picioare") la orizont. Şi stai şi te uiţi la picioarele lor şi te gândeşti cum arată la faţă... 

joi, 29 august 2013

Poate...*

              Nu ştiu de ce am crezut că o să fie aşa de greu. Nu e. Te iubesc. Iubesc ceea ce suntem noi doi. Iubesc ceea ce cred că am putea fi. O să greşesc. Şi tu o să greşeşti, nu eşti perfect. O să ne rănim reciproc şi o să ne facem să râdem. O să facem dragoste şi o să ne certăm. O să ne despărţim ca mai apoi să ne împăcăm şi să ne iubim şi mai mult. Vreau să ne promitem că vom încerca să nu renunţăm unul la celălalt. Măcar să încercăm. Să fim acolo unul pentru celălalt atunci când avem nevoie...

marți, 27 august 2013

Filme româneşti

                   Cum mie îmi vine inspiraţia numai atunci când plec pe undeva, desigur că acum nu mai am niciun pic de inspiraţie pentru nimic frumos (sau care consider eu frumos)... aşa că nah, tre' să-mi găsesc alte chestii de scris, alte chestii cum ar fi: filmele româneşti.
                   Eu, la viaţa mea, nu am văzut multe filme. Cred că vara asta am văzut atâtea filme câte am văzut în 18 ani... Dap, am văzut multe... printre care şi câteva filme româneşti.
                   Aseară m-am uitat la acel minunat şi lăudat film numit: "Poziţia copilului". Începutul mi s-a părut execrabil. De ce?! Simplu. Începe cu ceva înjurături... şi e filmat în halul în care filmez şi eu atunci când (mă) bate vântul puternic. Adică naşpa. Să nu mai spun că unele secvenţe (când e mai întuneric), nu se vede nimic... O fi din cauza ochilor mei, din cauza monitorului meu... sau din cauza faptului că acel film parcă zici că a fost făcut cu buget redus? Poate o fi fost făcut cu banii strânşi după ce au făcut cheta...

duminică, 25 august 2013

Am revenit

              Publicitatea a luat sfârşit, iar eu am revenit acasă... că unde-i mai frumos decât acasă?
Am dat peste tot felul de oameni: ruşi, nemţi, englezi, din nou ruşi... ceva oameni idioţi cu pretenţii veniţi de prin Franţa... şi o negresă.
De ce zic că francezii ăia erau idioţi cu pretenţii? Pentru că se aşteptau ca un ţigan ce vindea gogoşi la o terasă de pe marginea plajei, să ştie engleză... şi să le mai schimbe şi ceva euroi... După ce nu s-au înţeles cu ţiganu', franţuzii erau supăraţi că vezi dom'le: "Cum să nu ştie engleză? Românii ăştia...". Mama voastră de idioţi, că la voi ştiu toţi să parlească română... sau măcar engleză. Eu ştiu că atunci când te duci într-o ţară, schimbi banii în moneda acelei ţări, nu stai şi te milogeşti de un ţigan să-ţi schimbe câţiva euro...

Mă întorc de unde am venit*

                       Am o idee pe care o fărâm în milioane pentru a umple sute de pagini goale. Scriu despre mine, despre tine, despre noi, despre ei... sau despre oricine.
                      Necunoscutul mă prinde în braţe şi nu-mi dă drumul nici pace. Număr până la trei, iar totul dispare... Mă trezesc într-un vid, plutesc. Închid ochii şi mă trezesc lângă tine. Nu a fost decât un vis.
Îmi place când râzi şi mă priveşti, când mă săruţi şi mă tachinezi...
                     Mă uit pe fereastră şi văd luna muşcată parcă de vânt. Mă uit la străzile care-s acum pustii... Mă uit la tine şi-ţi aud gândul. Stau şi-ascult ceea ce gândeşti. Îmi e drag să-aud că te gândeşti... nu numai la mine. Păşesc spre tine cu zâmbetul pe buze, iar tu mă apuci de mână şi mă tragi spre tine. Totul e trist şi pot să mă răzbun... Dar nu ai greşit cu nimic, eu sunt de vină pentru ceea ce nu am făcut...
Nu ştiu, nu fac, nu simt nimic...
                     Mă întinzi în pat şi mă muşti de gât. Simt cum un şarpe şi-a injectat veninul, iar acum otrava îmi umblă prin cele mai ascunse cămăruţe ale trupului meu.
Mă dezbraci şi mă săruţi. Mă simt intimidată şi vreau să dispar. Închid ochii, dar nu mă mai trezesc în vid...
Mă trezesc tot lângă tine... Nu am puterea să te dau la o parte, să îţi spun că e numai un joc în care unul din noi va dispărea. Sau schimbăm regulile jocului? Tu cum vrei?
Continuăm? Zâmbetul pictat pe un chip de porţelan mă dezgustă, mă face să-mi doresc să dispar, să plec, să zbor, să nu mai apar. Nu mai vreau dialoguri fine la lumina lumânărilor parfumate, nu mai vreau surâsuri false şi săruturi forţate. Umbrele ni se întind pe pereţi şi pe tavan... dar eu mă gândesc doar la ceea ce-a fost.
                      Ţi-a fost milă de un fluture, dar acum a redevenit omidă. Sensul vieţii s-a schimbat. Acum totul merge înapoi, dar tu rămâi aici... doar eu mă întorc de unde am venit.

sâmbătă, 24 august 2013

Nu mă vrei azi...*

                     Eu tac pentru ca tu să nu mă auzi, dar ţip în mine şi doar eu mă aud. Eşti prins în strânsoarea dragostei şi cauţi un simplu răspuns, dar cu cât simţi că te apropii de el, parcă cu atât se depărtează mai tare de tine...
                     Din amintire îţi desenez chipul, trupul şi privirea. Lacrimile calde îmi scaldă ochii îndureraţi... Visele mi-au cusut adânc în suflet o a doua inimă. Din hârtie colorată şi prinsă cu un ac de siguranţă. Flutură într-o parte şi s-a rupt un pic... Lipeşte-o şi sărută-mă pe buze.
Nu mă vrei azi
Nu te vreau azi... 

vineri, 23 august 2013

Fiinţă efemeră*

                     Vise sfărmate şi iubire în rate. Credit pentru fericire şi dobândă formată numai din bucurie...
Totul făcea parte din viaţa mea. Totul era atât de simplu... şi de aş fi ştiut ce urma, te-aş mai fi strâns încă o dată în braţe şi ţi-aş fi spus că...
Dar acum e prea târziu...
Eu visez, iar asta e povestea mea. Vino să visăm împreună.
                     Tu vezi luna de la fereastra ta? Dar stelele? Şi eu le văd... şi să ştii că mă gândesc la tine.
Vreau să-mi arăţi necunoscutul, să-mi trimiţi o pală de vânt, o rază de soare, o stea şi o floare.
Vreau bomboane cu lichior, un sărut şi-o îmbrăţişare.

joi, 22 august 2013

Noi doi şi-atât*

Vino puţin, mai aproape... te rog! Aşa... 
Mai e doar o clipă până când mâna ta îmi va mângâia chipul...
Am să închid ochii ca să simt totul mai puternic
Am să zâmbesc şi am să te îmbrăţişez...
Mai e o clipă doar...
Vântul îmi cântă dulci şoapte aduse de departe...
Draperia dansează un vals nebun,
Buzele mele pe pielea ta... un fior te străbate...

miercuri, 21 august 2013

Visul*

                 Poveştile din trecut mă înfioară, nu am învăţat nimic... În umbrele pictate pe trotuare te văd pe tine şi pe mine. Îmi imaginez şi par nebună când vorbesc cu o umbră. Nu sunt o fiinţă de piatră ca lucrurile să nu mă doară. Am o inimă, un suflet... am sentimente şi simt.
                 Plouă, plouă tare şi nu am umbrelă... Lumina de pe stradă se joacă cu umbrele noastre. Mă lasă singură... uitată şi pradă gândurilor negre. Dar dintr-o dată o lumină pală mă înconjoară. Nu mai sunt pe stradă... sunt într-o cameră frumos mobilată, în care muzica parcă ricoşează din pereţi şi mă loveşte pe mine. Simt fiecare notă muzicală cum mă pătrunde... Tu eşti acolo, în pragul uşii, cu braţele deschise şi mă aştepţi. Mă îmbrăţişezi şi mă săruţi încet.

Publicitate

Am considerat ca bronzul meu a inceput sa se stearga, asa ca am mai dat o fuga pana la mare sa ma mai fac un pic neagra (ca nu as fi destul...
Altfel spus, m-am bronzat in masina... Numai eu puteam sa ma bronzez aiurea. Numai eu...
Asa ca ne "citim" cu adevarat abia de luni.
E ciudat fara diacritice... Foarte ciudat...

marți, 20 august 2013

Fotografii

Şobolanii mei...



Aştept să vii...*

                      Visez adânc şi gândurile mă dor. Întind braţul spre tine, iar tu îmi zâmbeşti. Îmi muşc buza şi îţi zâmbesc şi eu.
Dar iar visez, iar îmi e dor... de chipul tău, de mângâierea ta... de parfumul tău îmbătător. Chipul tău îmi răscoleşte gândurile reci... Am început să alung cuvintele şi să-mi zugrăvesc sufletul în culori sumbre. Să mă închid în mine şi să visez. Să visez la orice, mai puţin la tine. E un dor imens ce mă doare şi mă lasă să ard încet... necontenit.

luni, 19 august 2013

Neant*

               Sunt secată de idei şi de gânduri, nu mai am chef de nimic şi totul mă doare... e doar un film stupid care rulează fără încetare pe marile ecrane. Eu sunt personajul principal... şi am încurcat rolul, dar improvizez treptat.
Sărut pe altcineva, mă împiedic de prag. Nu pic, îmi ţin echilibrul...  fac chiar şi o piruetă într-un picior. Mă descurc şi nu-mi fac probleme... Totul e un vis şi obrazul stâng mă arde. Nu te mai gândi cu ură la mine, nu te mai gândi deloc.

Scrisoare cu dragoste*

                                                               Dintr-un colţ de Rai, o zi oarecare

                                        Dragă cel de acolo,

                 Uite că inima a învins şi am pus mâna pe stilou şi am început să-mi las liberă imaginaţia şi să-ţi trimit câteva cuvinte, de aici, dintr-un colţ de Rai.
                 Au fost zile în care am visat la tine...  Îmi doream să te ating să văd dacă eşti real, dacă nu visez şi nu-mi imaginez din nou totul.
Aş vrea să fii aici, cu mine... Să ne sărutăm pentru că oricum nimeni nu ne vede... toată lumea e ocupată. Au uitat să iubească, să simtă, să trăiască. Nu aş vrea să cădem de aici, să cădem în prăpastia celor ce nu ştiu ce e iubirea. Vreau să stăm aici, singuri... iubindu-ne!
Dacă aş fi lângă tine, aş sta ghemuită la pieptul tău în timp ce ne-am uita la filme, punând "stop" la fiecare scenă erotică dintr-un film pentru a o reproduce. Am fi noi doi... şi atât.

duminică, 18 august 2013

De ce?

Când te gândeşti că totul se întâmplă cu un scop în viaţă... că uneori lucrurile îţi "sar" pur şi simplu în faţă, dezvăluindu-ţi cine ştie ce adevăruri care te dor apoi... Simţi cum un cuţit ţi se tot răsuceşte în rană la fiecare ticăit de ceas...
Ce simt? Eu? Dar tu? Dar ei?
De ce întrebăm: "Ce faci?" şi nu "Ce simţi?", "Ce ţi s-a mai întâmplat?", "Prin ce întâmplări ai mai trecut?". De ce unii nu ascultă, ci vor doar să fie ascultaţi? Defect din naştere sau "se creează" pe parcurs?

sâmbătă, 17 august 2013

Chestii drăguţe

Nici bine nu mi-a venit ideea că eu deja voiam să o văd gata făcută. Da, mereu sunt nerăbdătoare. După două zile, am reuşit să mă impresionez chiar şi pe mine... (Trebuie să se cunoască faptul că eu sunt mai greu de impresionat).

Jamming


                 În ultima vreme sunt în căutarea inspiraţiei pierdute aiurea cine ştie pe unde... Nu simt nevoia să mai scriu sau să mai vorbesc, nu că până acum aş fi vorbit eu prea mult... Ştiu că nu scriu bine şi am momente foarte scurte în care am idei, dar atunci când vreau să le scriu cuvintele fug de mine ca dracu de aghiazmă. De ce?!
Acum, printre altele, m-am apucat de stricat haine. Bine, nu stric hainele la modul serios... ci doar le fac mai frumoase (cred eu)... Doar sper ca azi să termin ca să pot să scot în lume noul meu tricou...

miercuri, 14 august 2013

Simbolul oraşului

Azi m-am hotărât să ies din zona mea de confort ca să mai văd lumea (nu-mi era dor de animalele din kipermarket-uri).
Prima apariţie. O familie de negrotei (ţigani de românica), tatăl parcă abia scăpat din puşcărie, mama adunată de pe marginea drumului... şi adorabila lor copiliţă de vreo şase anişori... rumenă în obrăjori şi voce de soprană, exersându-şi minunata voce prin ditamai magazinul, raionul "Jucării" pentru copchii analfabeţi.
Mă-sa: "Mami, hai, împinge coşu' ăla să te filmez."

Mânjesc pagini de jurnal

                       "Degeaba aş spune poveşti complicate, pentru că puţini vor fi cei ce vor înţelege adevăratele idei, sentimente şi gânduri pe care am dorit să le împărtăşesc. Mi-aş lua şi acum porţia de iluzie, dar îmi e poftă de realitate. Aş muşca din ea cu putere, apoi aş bea numai o gură de nepăsare. De ce tocmai asta? Nici eu nu ştiu.
Degeaba cer un nou început, o nouă şansă, dorindu-mi să trăiesc clipe ce să nu aibă un sfârşit. Sunt zile în care mă întreb ce m-ar putea opri din a-mi dori toate acestea şi, desigur, de a le obţine.

Dar vezi tu, era noapte iar eu eram acolo... pe stradă... obosită, dar cea mai fericită. Acum îmi e greu să cred că s-a întâmplat, că a trecut, că cine ştie când se va mai întâmpla asta...

Nu ştiu cine sunt şi nici ce vreau... ce-mi doresc şi ce pot să fac cu adevărat. Nu există nimic perfect în realitatea asta care ne înconjoară. Nici dacă va fi alt început...

luni, 12 august 2013

Mânjesc pagini de jurnal

                         "Când e linişte în jurul meu, gândurile şi ideile mă inundă. Îmi trasez în minte schiţe destul de complexe de monoloage, chiar şi întâmplări duse la extrem... toate pe un fond muzical şi decor adecvat. Uneori m-aş opri năucă în mijlocul străzii şi aş nota frânturile de idei ce-mi vin pe moment. Fac o introspecţie a vieţii pe care o ştiu doar eu, cea la care au acces doar câteva persoane...
Încrederea e cel mai de preţ lucru... la fel şi iubirea, respectul...
Interesant, nu?
Un amalgam de idei aşteaptă liniştite să fie dezvoltate şi înşirate rând pe rând. Îşi aşteaptă rândul sub forma unei liniuţe de capăt, frumos conturată şi reliefată.
Scriu, amestec imagini, înşir idei şi cuvinte fără vreun sens, creez întâmplări şi visez.

duminică, 11 august 2013

Ultimul fum *

              Ultimele minute treceau repede... ultimele minute în care ar mai fi putut să spună sau să mai facă ceva. I-ar fi şoptit două cuvinte dulci, să le audă numai el, dar cuvintele i se opreau pe buze de fiecare dată...
Dacă ar fi putut încetini timpul, ar mai fi stat măcar o secundă cu el... 
Dacă l-ar fi putut opri, ar fi stat mereu acolo... sărutându-i obrazul...
Ultima ţigară, ultimul fum, ultimul sărut...
Ultimii nori de fum toxic ai ţigării se pierdeau în aer, iar secundele treceau...

vineri, 9 august 2013

Dulce monolog*

               Hei, şterge-ţi unghiile verzi şi ai grijă să nu verşi din nou acetona pe jos sau pe tine... sau pe cărţi. Trebuia să le duci ieri la bibliotecă, apropo!
Uite, ai o oră să te distrezi. Să ţipi, să râzi, să cânţi, să dansezi, să faci tot ce ţi-ar trece prin cap. Chiar să încerci şi băutura aia nouă. Poţi să şi fumezi. Aaa, nu îţi place. Ok, renunţăm la fumat.
Dar grăbeşte-te cu unghiile alea. Nu mai sta încruntată. Mergi calumea. Încalţă-te cu acei pantofi sport... că doar ce contează că ai o rochie elegantă pe tine, oricum ţie îţi stă bine cu orice.
Aşa, acum îţi poţi face unghiile negre. Vezi, e mai bine aşa. Îţi e cald, te cred. Prinde-ţi  părul! Hai, mai bea o gură de suc cu multe chimicale. 

Fotografii






joi, 8 august 2013

Mod - "Lipsă inspiraţie", activat

             Uneori simţi că lucrurile merg prost şi te întrebi de ce. Să fie Karma, Dumnezeu sau... ce?! Atunci când te uiţi la ceilalţi şi vezi că sunt fericiţi, iar tu stai şi tragi de un moment de fericire... poate, poate îl mai poţi lungi măcar un pic, dar îţi dai seama că nu se poate... simţi că îţi fuge pământul de sub picioare, iar încrederea în sine scade. Se zice că eşti fericit cu adevărat după un eveniment neplăcut. Dar atunci când evenimentele alea neplăcute te inundă... tot mai speri la momentul ăla de fericire... şi te gândeşti cu ce ai greşit. Ai făcut tot ce ţi-a stat în putinţă să îi ajuţi pe ceilalţi, ţi-ai dorit anumite lucruri şi ai sperat că poate ele se vor întâmpla... ai sperat că vara asta va fi cea mai tare...
Dar într-o zi tragi linie şi ceva iese pe minus... şi atunci îţi spui că vei recupera acel ceva... Da, cum să nu!

marți, 6 august 2013

Zi de sărbătoare

             Lângă mine am o babă... şi cum sunt toate babele şi asta e la fel de chitră şi curioasă. Adică nu ţine cont doar la chestiile pe care le face ea, ci trebuie să ţină cont şi de ceea ce fac vecinii... Dacă fac duş mai mult de 40 de minute, cum se întâlneşte cu mama sau cu mine... imediat spune: "Credeam că apa aia curge în continuu în baie... Am crezut că e ceva stricat". Mda!

Fotografii

Mica mea vedetă...






luni, 5 august 2013

Visul unei nopţi de vară*

                    "Nu ai fost înzestrat cu frumuseţe divină, nici cu o minte de geniu. Poate că ochii tăi nu sunt cei la care am visat, iar buzele tale poate nu sunt cele mai apetisante.... Nu ai un corp de atlet, nici banii unui milionar şi nici cel mai curat suflet...
                     Dar crede-mă că nu mă interesează toate astea. Eu te consider frumos, deştept, dulce şi romantic... şi nimeni şi nimic nu mă va face să cred altceva. Aş vrea să te pup pe un obraz, iar buzele mele să simtă barba ta aspră. De fiecare dată când te-aş pupa pe obraji, aş închide ochii şi mi-aş permite să mă desprind de realitate şi să visez...
                     Te-aş privi în ochi şi aş zâmbi. M-aş pierde în ei, iar inima ar începe să-mi bată cu putere, iar fluturaşii mi-ar invada trupul... şi aş şti că simpla ta privire mă face să mă înroşesc... şi îţi spun sincer că îţi iubesc ochii şi privirea.

duminică, 4 august 2013

Apariţie dubioasă

             Care-i faza cu fotografiile de mai  jos? Nici măcar una... Aveam chef de pozat şi nu aveam model.
Da, am ieşit aşa pe stradă. O babă s-a închinat după ce a trecut de mine (nu era nicio biserică prin preajmă... şi da, am întors capu' să mă uit la babă). Un tip mi-a zis că-s frumoasă, altul că am un zâmbet frumos... (eh, băieţii ăştia!).
            Se dă o mamă cu un copil şi se plasează în faţa mea. Mama îi spune ceva copilului. Copilul: "Care mami? Fata aia cu adidaşi din faţă? Sau asta?" (adică eu). Mă-sa: "Taci măh!"
Am fost şi la cumpărături aşa... Era ca în filme...  Eram la raionul de dulciuri şi mai erau şi alte persoane. Eu mă tot uitam acolo la ciocolată... şi am simţit că mă priveşte cineva. Mă uit în stânga patru persoane se uitau la mine, iar când mi-am întors capul au continuat să se uite la dulciuri. M-am abţinut să nu încep să râd. Nu ştiu care-i treaba cu lumea asta... Cel puţin eram îmbrăcată, nu eram dezbrăcată...

joi, 1 august 2013

Fotografii






miercuri, 31 iulie 2013

Dulce aberaţie

                  Până să mă întorc, mă tot gândeam dacă o să mai pot/ştie/vreau să scriu... Adică nu că acum aş scrie cine ştie ce chestie, dar aşa... să nu-mi ies din mână. Adică nu am mai scris de vreo două săptămâni, o grămadă de timp. Am câteva chestii începute şi vreau să le continui, aşa că trebuie să am imaginaţie.
                  Dădea la tembelizor că profesorii au fost daţi afară de la examenul de titularizare, deoarece au copiat. Mna, ce frumos! Dacă un profesor abia reuşeşte să ia o notă de 7 în examenul ăsta, care examen se dă din materia pe care ar trebui să o predea nea' profu' şi pe care a trebuit să o înveţe... ca să-i înveţe şi pe alţii mai departe, atunci ce aşteptări să mai avem de la un elev să ia nota 10 la BAC?! Dar nu, că elevul tre' să înveţe singur, din manuale... şi acum vine întrebarea mea stupidă: păi dacă învăţ din manuale, pentru ce naiba mai vin la şcoală, pentru ce naiba mai există profi? Îmi pot cumpăra manuale, pot face lecţii pe net... alea, alea... pentru ce naiba să mai am nevoie de un prof sictirit care vine la şcoală doar ca să nu se plictisească acasă... Nu am nevoie de notele unor profi, note care sunt puse pe "ochi frumoşi", "pe cât a adus mămica", "pe cât de bine a pupat elevu'"... etc. Azi-noapte am visat-o pe scorpia aia de info. Îmi rupsese teza că era prea perfectă, iar eu nu aveam cum să fac aia perfectă... M-am enervat şi am început să-i zic de bine şi apoi m-am trezit.
                  Mă întreb dacă astea sunt coşmarurile de dinaintea ultimei clase de liceu...

Şi acum o rugăminte. Dacă pe bloguşoarele voastre dragi o să apară un link de la o persoană care îşi pierde timpul aiurea pe net, vă rog eu să-l consideraţi spam.
Atât pe ziua de azi. V-am pupat!


luni, 29 iulie 2013

Fotografii


Reîntoarcerea lui Zappy

           După vreo... 12 zile de stat prin alte părţi, m-am întors acasă. Cum am intrat în oraş primul meu gând a fost: "Naşpa oraş!". Dar oricum, m-am bronzat :>.
Am văzut şi o meduză... a naibii de scârboasă. Am aflat şi cât costă o garsonieră în Constanţa, care sunt cele mai bune licee din Constanţa, am mai aflat că Mazăre e un bou care cheltuie banii aiurea... şi alte picanterii din astea. De unde le-am aflat? De la o babă, bunică cică, care venise cu vreo 10 nepoţi şi urla pe acolo după ei.
           Am mai văzut şi chestii... Familie... tată, mamă, fiică... la plajă. Nimic ieşit din comun. Tatăl iese din apă şi vede să breteaua de la sutienul fiicei sale e desfăcută, o leagă... apoi se uită într-o anumită zonă... să vadă dacă i s-a bronzat... fetiţa. Nu înţelegeţi că a dezbrăcat-o, ci doar s-a uitat aşa, pe lângă. Băi, oripilant, frate! O poţi inspecta acasă cât vrei.

sâmbătă, 27 iulie 2013

Poze





 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.