Sunt zile...

Sunt zile în care ai vrea ca ploaia să-ţi spele amintirile.
Sunt zile în care vrei să strângi pe cineva în braţe, dar în jurul tău sunt numai oameni care te resping.
Sunt zile în care zâmbeşti fără să ştii de ce zâmbeşti.
Sunt zile în care plângi în momentul în care asculţi o melodie.
Sunt zile în care ai vrea să te îmbraci altfel, să fii altcineva, să te comporţi într-un alt mod.
Sunt zile în care oricât ai mânca, simţi că tot nu ai mâncat suficient.
Sunt zile în care care ai vrea să povesteşti cu cineva, să te descarci, dar a doua zi să uite totul.
Sunt zile în care ai vrea să mai auzi vocea unei persoane, dar îţi dai seama că acea persoană nu mai există.
Sunt zile în care, chiar dacă îţi merge prost, tu încă eşti cu zâmbetul pe buze.
Sunt zile...
... şi zile...
Noaptea, când te întinzi în pat şi vrei să închizi ochii şi să te trezeşti abia a doua zi dimineaţa... ai vrea să uiţi ceea ce s-a întâmplat în acea zi. Ai vrea să ştergi acea zi din calendar, din memoria ta... Ai vrea ca acea zi să nu fi avut loc. Să nu se fi petrecut nicioadă acel lucru...
Dar uneori îţi doreşti ca o zi să se repete odată, de două ori, de trei ori... până când o să memorezi fiecare secundă, privire, atingere, mângâiere, cuvânt, pas, gest...
Sunt zile bune şi zile proaste. Uneori ai impresia că zilele proaste şi-au găsit locul pe umerii tăi. Ai impresia că nimic nu te mai face să zâmbeşti, eşti trist şi nu mai înţelegi sensul vieţii...
Priveşte cum răsare soarele, simte răcoarea dimineţii, încarcă-te cu energie şi uită măcar pentru un minut de griji. Nu-ţi spune că nu-ţi permiţi luxul de a uita un minut de griji. Nu eşti copil dacă vei face asta. Fiecare are dreptul de a se pierde în propria lume măcar pentru o oră, măcar pentru un minut.
Chiar şi oamenii mari au nevoie uneori de zâmbetul inocent şi jucăuş al unui copil...
Îţi poţi permite să visezi, dar doar pentru o clipă. Nu te lăsa purtat de val. Nu trăi în realitate o poveste ce are loc doar în imaginaţia ta...
Dar odată şi-odată tot trebuie să vină o zi numai bună pentru tine. Sigur va veni. Poate va veni odată cu următorul răsărit de soare...

Da, poate e prea plin de optimism şi lucruri fără sens... dar fiecare înţelege ce vrea de aici. Şi chiar dacă aş spune un simplu cuvânt, sunt sigură că nu toţi s-ar gândi la acelaşi lucru...