Facebook-ul şi părinţii

   Eu nu suport Facebook-ul. Nu-mi place. Îl detest. E un câh mare pentru mine. Nu ştiu de ce, dar mă enervează. Aaa...poate că ştiu. Pentru că e infectat de curviştine, de gay, de idioţi, de dobitoci care se dau mari şi tari, de copii de 12-13 ani în călduri, de ţânci, de persoane care sunt paralele cu tot ceea ce ţine de calculator şi de internet dar care ştiu să-şi pună poze pe Facebook şi lista poate continua până mâine dimineaţă.
Care-i rostul Facebook-ului? De a vorbi şi de a împărăşi poze decente cu prietenii. Eu cam pentru atâta aş vedea Facebook-ul. În rest nu mă interesează că acum mănânci, că te-a părăsit iubita/iubitu', nu vreau să văd poze indecente, nu vreau să văd că X îţi este verişoară, soră, cumnată, amant...chiar nu mă interesează...
Chiar dacă eu sunt în potriva acestui curent numit Facebook, aseară am primit o lovitură puternică chiar din partea tatălui meu...care...deţine cont pe Facebook, fără ca eu să ştiu...hhmm..chiar propriul părinte....
Acum mă gândesc cu groază că atunci când o să mă duc la bunică-mea la ţară o să-mi povestească despre ACTA sau despre Android 4.0 sau despre cine ştie ce... Mmm...
Tehnologia asta...pe o parte o iubesc, pe alta o urăsc...