miercuri, 3 aprilie 2013

Bălării

               Când am timp liber, nu am idei despre ce să scriu... Adică despre ce să scriu? Despre faptul că am căutat liniştea la bibliotecă şi am dat peste un grup de tonţi elevi care nu fuseseră la bibliotecă până atunci. Cred că erau a VIII-IX-a şi erau însoţiţi de o profesoară.
Profa: " Uitaţi, aici e biblioteca. "
Eu în gând: " Mooaamăă, ce descoperire! "
Profa: " Aici sunt cărţile aranjate în ordine alfabetică. "
Eu în gând: " Hai să mori tu! "
Profa: " Puteţi împrumuta cărţi şi le puteţi citi acasă... "
Eu în gând: " Vezi să nu citească... "
              Am plecat de la bibliotecă şi m-am dus în grădina mare, căutând liniştea. Am găsit-o... din părţi! Peste tot erau numai copchii cu bicicletele, cu trotinetele, cu rolele, cu mă-sa, cu ta-su, cu bunica, cu străbunica... Se plimbau dracii pe acolo ca la ei acasă. Of, doamne! Am plecat şi de acolo. Şi uite aşa nu am găsit eu liniştea nicăieri. Totuşi, cred că o să caut liniştea într-un cimitir. Am două în apropiere. Bingo! Liniştea o pot găsi în biserică! (Am zis eu asta? Vorbesc demonii din mine, nu-i băgaţi în seamă.)
Rămâne aia cu cimitiru' deci... Ar fi culmea să fie şi acolo gălăgie. Vreun mort care mai are ceva de împărţit cu lumea asta sau poate mai are şi ceva rate de plătit şi nu are linişte (mai ales la credite de-alea pe 30 de ani) sau poate... încă nu s-a săturat de viaţă...
           

 Mai dând click pe aici şi pe acolo, dau de un site de fraierit tot felu' de proşti. Adică s-a gândit peste noapte o tanti să facă nişte brăţări apoi să le vândă pe interneţi. Iar acum voi veţi striga în gura mare: " Da' cu ce a greşit? ". Dar staţi aşa, nu vă aruncaţi cu capu' înainte. Tăntilici asta face brăţări care îţi îndeplinesc dorinţele. Adică îţi trimite prin poştă 30 de cm de şnur roşu şi cu un mic pandantiv... la preţul de doar 25 de lei (plus curierul sau poşta sau cangurul poştaş... sau ce vreţi voi). Rectific, are şi la 50 de lei. Cu 50 de lei, dacă scotocesc prin magazine îmi cumpăr 5 brăţări de piele, mult mai frumoase decât un simplu şnur şi cu o bălărie (pandantiv). Şi tot citeam eu comentarii pe acolo şi mă gândeam la cât de proastă e lumea asta... E dispusă să arunce nişte bani pe o prostie (care cică îndeplineşte dorinţe... o pui la mâna stângă, îţi pui dorinţa, iar când se va rupe vei şti că ţi s-a împlinit - dar cică nu e musai să se rupă...), dar nu sunt în stare să-şi facă ei una. Se tot se agită lumea cu " handmade "... aşa " handmade " măh? Cumpărăm un şnur cu 50 de lei? Voi: " Astea handmade sunt făcute cu multe dragoste şi pasiune şi de-asta costă aşa mult. ". Da şi eu le-aş face cu " dragoste şi pasiune " dacă aş găsi fraieri clienţi care să mi le cumpere. Şi cineva spune într-un comentariu pe site-ul ăla că a fost atât de surprinsă, încât nu-i venea să creadă cât de frumoasă poate fi în realitate " bijuteria "... şi că e mai mult decât o " bijuterie ", e ceva profund... (E profund în capul vostru sec!!!).
               Cred că mă apuc şi eu de o afacere de-asta. Mă apuc să scriu texte prin care invoc tot felu' de divinităţi, spirite, coji de seminţe, câini turbaţi, sfinţi şi alte moaşte... şi o să le rog din toate organele mele interne să îndeplinească dorinţele celor care îmi cumpără textele. Eu le dau ieftin, 20 de lei bucata. Promit îndeplinirea tuturor dorinţelor!
Moartea vecinului? Se îndeplineşte.
Bani şi haur, să moară mă-ta? Se îndeplineşte.
Viaţă infinită? Se face. Bag un cod ca-n GTA şi nu mai mori nici dacă vrei.
Câţiva neuroni în plus? Se îndeplineşte, bag şi ofertă, nu-i problemă.
               Şi staţi pe aproape că s-a inventat tembelizoru' care emană mirosul imaginilor. Numai să vă imaginaţi următoarea chestie. Vă uitaţi la un film de acţiune sau unul poliţist, cu multe împuşcături şi mulţi morţi... Şi inspiraţi mirosul ăla de praf de puşcă... Sau vă uitaţi la un film cu morţi... şi simţiţi mirosul cadavrului. Foarte mişto. Pentru mine e ok. Eu mă uit la desene. Adică nah, n-ar fi rău să simt mirosul sandwich-ului lui Shaggy şi Scooby.
               În rest, staţi pe aproape şi pentru alte tâmpenii...
Şi dacă vreţi să vă comandaţi şi voi o brăţară magică, click aici.

6 comentarii:

  1. De Mărţişor am avut şi eu brăţări de genul ălora şi costau cinci lei bară bucata.Cât de prost să fi să dai 50 lei pe o aţă roşie şi un model ieftin?
    Săptămâna altfel e o adevărată pierdere de timp....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragă, sunt handmade... făcute cu dragoste şi pasiune ;;).
      Eh, mai bine "Şcoala altfel" decât ore :D.

      Ștergere
  2. Am si eu o bratarica asaa ;;) Ăăă.. am avut, de fapt. Am pierdut-o pe la baie :)) Dar măcar a mea era primită pe gratis. Trebuie s-o caut. You simply don't waste anything given for free :)) Tare faza cu biblioteca ;)) Eu sunt tot timpul şocată când aud că unii pur şi simplu n-au vizitat în viaţa lor o bibliotecă. Ignoranţi ce sunt!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi ce să le faci unora dacă nu ştiu decât de cluburi şi... cam atât, iar ultimele lor cuvinte citite au fost numele clubului în care tocmai au intrat...

      Ștergere
  3. SERIOS ? mi se par dragute dar nu cred in chestii de genul asta .plyus frate ce preturi au pt un snur si o chestiuta acolo, pai daca e asa si eu am niste martisoare vech , dar vechi de pe vremea lu strabunica ..le colectiona si le-am primit eu de la ea ..pot face si eu ceva in gen, doar ca au valoare sentimentala mult prea mare ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să păstrezi mărţişoarele alea, că nu se ştie cât pot valora peste ani şi ani :)).

      Ștergere

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.