miercuri, 17 iulie 2013

Cuvinte magice*

               Deschise o cutie mică în care ştia că acolo îşi păstrează foile pline de cuvinte scrise în grabă, de idei, scrisori şi amintiri. Ştia că din toate acele cuvinte poate face o scrisoare pentru el, sperând să-i facă o surpriză.
Citi şi reciti toate rândurile şi ideile ce stăteau înşirate pe acele foi... unele mai îngălbenite şi mai şifonate decât altele. Găsi un început de poveste, o poezie, câteva fotografii, articole decupate din reviste...
Le întinse pe toate pe podea şi le privi. Luă o foaie nouă şi un pix şi începu să compună o scrisoare folosindu-se de toate celelalte foi.
               La început i-a fost greu să scrie, dar treptat a lăsat la o parte acele foi şi a început să scrie din suflet... Încheie scrisoarea şi se semnă. Împături foaia şi o aşeză pe birou urmând ca a doua zi aceasta să plece spre destinaţie. Abia aştepta ca soarele să răsară, să înceapă o nouă zi, iar ea să trimită scrisoarea. Deja se gândise la multe reacţii atunci când va primi el scrisoarea, dar nu ştia pe care din ea o va avea...
Noaptea aceea fusese lungă... Visase că scrisoare nu va ajunge niciodată la el, că se va rătăci printre alte scrisori... că nu va ajunge acolo unde trebuie... că el va arunca scrisoarea imediat ce îi va vedea numele...
Şi se trezi. Cu ochii întredeschişi şi întinsă în pat reciti scrisoarea. O citi încet, analizând fiecare cuvânt... O împături la loc şi o aşeză pe pernă, lângă ea.
               Stătea întinsă în pat, iar inima îi bătea puternic gândindu-se că acea zi venise... Venise momentul în care trebuia să-i trimită scrisoarea. Aşteptase mult timp această zi, dar acum ar fi vrut să dea timpul înapoi... să se mai obişnuiască cu ideea.
Un SMS sau un e-mail poate nu ar fi transmis tot atâtea gânduri cât poate transmite o scrisoare. Un "cu drag" scris tremurat la sfârşit poate fi mai frumos decât orice îmbrăţişare virtuală... Se gândea să parfumeze hârtia, dar mirosul s-ar fi pierdut printre celelalte scrisori...
               Aplică timbrul şi rugă în gând plicul să-i ducă scrisoarea la destinaţie... Acum aşteptarea era un chin, dar spera că după câteva zile de îngrijorare să urmeze şi momente fericite.
Zilele treceau greu şi era îngrijorată... Voia ca scrisoarea să ajungă la destinaţie şi să-i facă o surpriză...
După câteva zile, într-un moment în care uitase de scrisoare şi de faptul că aştepta un răspuns scurt, telefonul vibră anunţând un mesaj. Citi mesajul şi imediat se simţi în al nouălea cer. Scrisoarea ajunse cu bine...

               Un plic galben cu timbru aştepta să fie deschis, iar scrisoarea citită... Analiză plicul şi citi numele, apoi adresa expeditorului... zâmbi, dar curiozitatea îl îndemnă să deschidă cât mai repede acel plic pentru a vedea ce conţine. Deschise plicul, iar o bucăţică de hârtie aştepta să fie desfăcută şi cuvintele să-i fie citite:


zz.ll.aaaa


Dragul meu,

                 M-am gândit să-ţi fac o surpriză şi sper să fi reuşit. Nu mă aştept să pui această hârtie în ramă, ci vreau doar ca să o citeşti. Dacă o citeşti, asta înseamnă că plicul m-a ascultat şi mi-a purtat cuvintele până la tine... acolo, departe. Aş avea multe să-ţi spun, dar nu voi scrie un roman... 
Încep prin a-ţi spune că mă bucur foarte mult că te cunosc şi îţi sunt datoare cu multe zâmbete şi momente fericite. Aş fi vrut să fiu eu în locul acestei scrisori, să te strâng în braţe şi să îţi spun că mi-a fost dor de tine... dar m-am rezumat la a-ţi trimite câteva cuvinte scrise pe o foaie şi plimbate prin multe mâini până să ajungă la tine. 
                Să ştii că am întrebat stele, luna şi soarele dacă eşti bine. Te-am căutat în albastrul cerului... şi nu te-am găsit. Te-am căutat la apus şi la răsărit de soare... Te-am căutat în valurile spumoase ale mării... dar nu te-am găsit.
Un fluture m-a îndrumat spre tine... Erai atât de aproape, iar eu te căutam atât de departe...
Te-am căutat atâta, deoarece am vrut să te îmbrăţişez, să te sărut, să te am lângă mine.
Nu am uitat cum e să mă îmbrăţişezi, să mă săruţi şi să mă faci să zâmbesc. Nu am uitat cum e să-mi bată inima ca o nebună atunci când îţi aud vocea sau îţi simt respiraţia pe obrazul meu. Şi nu aş vrea să uit niciodată toate acestea...
               Sper să nu te fi deranjat gestul meu, dar am vrut să-ţi fac doar o surpriză. Nu mă aştept să-mi răspunzi la scrisoare, vreau doar să citeşti rândurile astea şi să te gândeşti la mine.
Îţi mulţumesc că eşti acolo. Te rog, ai grijă de tine!


Cu drag,
o prietenă

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.