Blog

     Probabil era mai bine ca acest post să-l fi scris atunci când am făcut un an de când deţin blogul, dar niciodată nu e prea târziu.
Floarea mea preferată a avut o influenţă uriaşă asupra "naşterii" acestui blog. Ea a fost cea care a insistat să-mi fac un blog. Şi uite că a avut dreptate...(Merci Floareo...).
Nu promit că acest blog va exista până  la adânci bătrâneţi. Poate chiar mâine o să zic: "Gata, nu mai scriu nimic...şterg blogul". Poate o să zic asta peste un an, poate peste cinci, poate niciodată. Nu ştiu.
Pot să zic că ador blogul ăsta şi pe celălalt în aceeaşi măsură. Cu ajutorul blogului meu (unic şi personal :D) am cunoscut şi alte persoane. De unele persoane m-am apropiat chiar mai mult, sau poate aşa consider doar eu. Acest lucru nu  poate decât să mă bucure şi să mă facă să sper că voi face cunoştinţă şi cu alte persoane la fel de minunate ca şi acestea de până acum.
Nu pot să zic că regret că mi-am făcut un blog, abia trece mai repede timpul. Acum când am ceva de zis mai întâi scriu aici. Mai pierd timpul. Postările mele nu sunt minunate, ştiu asta. Nu voi ajunge blogger a-list, ştiu asta...
Dar ştii ce ştiu? Ştiu că mă face fericită faptul că mai "arunc" câteva litere pe aici. Nu am eu cine ştie ce cititori, dar eu mă simt bine cu ei...Nu oblig pe nimeni să-mi citească blogul. Cine vrea să mi-l citească bine, cine nu...mai sunt încă înşpe mii de alte bloguri.
Eu îmi exprim părerile mele aici. Nu toată lumea trebuie să aibă fix aceeaşi părere ca a mea. Îmi place atunci când în jurul unei postări se crează comentarii/discuţii în limita bunului simţ.
În final pot spune că mă bucur că am acest blog.


Acum un mic rezumat:

La început:
 - nu ştiam dacă pot scrie des şi bine
 - îmi era frică să nu-l descopere ai mei

A trecut un an şi chiar o lună:
 - pot să scriu, dar nu ştiu cât de bine...
 - încă îmi e frică să nu-l descopere ai mei
 - îmi face plăcere să scriu
 - am mai creat un blog unde invit şi alte persoane să scrie
 - am cunoscut câteva persoane
 - ...* lucrurile vor continua*