luni, 23 septembrie 2013

Alegerea e dificilă

                       Toţi profesorii ne spun să mergem acolo unde ne dorim, dar ei nu i-au în calcul şi faptul că pentru a intra acolo unde ne dorim... trebuie să ştim anumite lucruri. Ok, oricine cred că are "darul" de a încuraja pe cei din jur... dar hai să gândim cu cap. De ce să încurajez eu un elev să meargă la facultatea X, când elevu' respectiv nu numai că nu excelează la materiile la care se dă admitere şi la ceea ce urmează să se facă în facultate... ci el chiar nu ştie mai nimic din materia, respectiv materiile, acelea. "Că am avut un elev în anii trecuţi, era slab... vai de mama lui, abia trecea clasa, iar acum aproape (?) a terminat medicina veterinară." Hai nu zău?! Da' poate copilu' ăla a avut ceva "sprijin financiar". Cel mai mult îmi plac profii care ne zic verde în faţă: "Ce dracu să cauţi tu acolo?". Şi pe bună dreptate...

                      E ca şi cum aş spune eu acum că vreau la o facultate unde se mănâncă matematică pe pâine, cum ar fi Facultatea de Matematică şi Informatică. Cei din stânga şi din dreapta poate mă vor încuraja, că orice vis poate deveni realitate... dar nu ştiu câţi realişti se vor găsi să-mi spună verde în faţă că acolo nu fac faţă (că eu parcă nu mi-aş da seama).
"Nu vă mai luaţi după X şi Y atunci când spun că facultatea Z e grea." Ok, până aici sunt de acord... că ceea ce unuia i se poate părea greu, altuia i se poate părea uşor.
"Asta nu înseamnă că nu poţi face faţă. Te pui cu burta pe carte. Cât? Trei, patru ani... apoi gata, nu mai înveţi pe urmă."
Şi totuşi aici zic că e greşit. Dacă vrei să te faci medic, după cei şase ani de învăţat... nu poţi să zici: "gata, am terminat cu învăţatul". Ca medic mereu trebuie să fii la curent cu noile tehnici, cu noile boli, medicamente, etc.
În domeniul IT aceeaşi poveste. Apar lucruri noi tot timpul... deci înveţi cam tot timpul ceva nou.
Ca jurnalist... nu ai cum să le ştii pe toate după ce ai terminat facultatea, aşa că o să mai înveţi chestii noi.
Ca profesor, nu te limitezi doar la cunoştinţele pe care le-ai dobândit în facultate... Şi tot aşa. Nu degeaba se zice că înveţi cât trăieşti.
Revenind la ideea cu încurajarea elevilor de a-şi urma visurile, deşi elevii nu se simt pregătiţi şi chiar nu se descurcă la acele materii... mi se pare puţin aiurea. Şi dacă acel elev zice "da, de ce să nu mă duc acolo chiar dacă eu habar nu am cum stă treaba la materia X?!"... şi apoi nu reuşeşte să ia o notă de trecere la examene?! Şi atunci elevul o să zică: "nu puteam să aleg altceva?!". Mda...
Sunt de acord să încurajezi o persoană atâta timp cât îi cunoşti capacităţile şi îi ştii limitele, dar să încurajezi o persoană să facă un lucru de care îi este teamă şi apoi mai există şi chestia aia că poate nu se va descurca şi va regreta alegerea făcută... prefer să-mi păstrez încurajările pentru mine şi să spun doar ce aş face eu în situaţia asta, pentru a nu fi înjurată apoi dacă nu merge treaba...
Şi mai e o chestie care mă deranjează.... atunci când cauţi informaţii despre admiterea la o facultate, de multe ori trebuie să insişti... Nu e totul atât de simplu...

4 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Eh, se putea ca tu să nu fii întoarsă? :))

      Ștergere
  2. Da dar la urma urmei mai depinde si de destin si alte blabla-uri de genul asta.
    Cum sa spun , poate ca n-ai capacitatea necesara pentru admitere la o anume facultate dar au fost destule cazuri cand si-a dat seama ca exista cumva capacitate , mai mult conteaza dorinta de a invata ... Depinde cat de mult iti doresti , cred eu .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu tind să cred că tu eşti stăpânul propriului destin :).
      Da, ţine de cât de mult îţi doreşti să obţii ceva. Trebuie să fii încrezător în tine...

      Ștergere

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.