Postare influenţată de lenea de luni...

      Nu ştiu cum sunt alţii, dar eu mă enervez atunci când nu ştiu ceva. Bine...aici nu intră faptul că nu ştiu matematică, chimie sau fizică...Nu, categoric nu. Aici intră faptul că nu ştiu totul, bine sunt absurdă zicând totul pentru că nimeni nu ştie totul...despre ceea ce înseamnă informatică, programare, design-ul unui site, coduri etc. etc. Da, mă enervează faptul că nu ştiu astea. Unii mai încearcă să-mi explice ce face aia şi ailaltă, dar eu nu mă mulţumesc doar cu atât...vreau mai mult. Am un...prieten care este programator. Îl terorizez aproape în fiecare zi cu întrebări despre ce face, ce înseamnă aia şi ailaltă...etc.etc. Şi îmi explică. Îmi explică despre tot ce vreau să ştiu. Aşa am învăţat şi eu de la ce vine API. A încercat să-mi explice ceva şi despre "server cloud"(nu prea am înţeles eu...dar treacă-meargă). El a încercat să-mi explice ceva şi despre bazele de date desigur, la cererea mea, hmm..ceva, ceva s-a prins de mine.
     Cu toate astea eu tot nu sunt mulţumită. Pentru că eu vreau să ştiu multe, multe...dar nu prea se poate. Uneori mă compar cu un vampir. Ăla vrea cât mai mult sânge, eu vreau cât mai multe informaţii. Atunci când fac un anumit lucru, mie tot nu mi se pare că este perfect. Atunci când fac curat prin cameră, aranjez toate chestiile în cea mai perfectă ordine. Cărţile le aranjez de la litera A la Z. Hainele la fel, aranjate frumos...Bine, desigur, această curăţenie nu ţine mult. Îmi place ca totul să fie perfect...
     Când eram mică aveam anumiţi pitici pe creier...binee..şi acum am, doar că au mai crescut. Când eram mică număram paşii pe care îi făceam, număram flisele, jucăriile, literele care se aflau pe un afiş/copertă, număram copacii, maşinile, oamenii....Am mai crescut şi desigur şi piticii mei au mai crescut, dar în privinţa "obsesiilor" mele...să zicem că unele încă mi-au mai rămas. Încă mai număr copacii atunci când merg cu maşina şi mă plictisesc. Stau cu ochii beliţi pe geam ca un câine şi număr copacii. Încă mai număr persoanele şi maşinile pe lângă care trec, dar asta doar când mă plictisesc. Înainte număram literele acum am obiceiul să citesc lista cu ingrediente de pe fiecare produs. Fiecare cu piticii săi...Mă enervez atunci când un lucru mi se pare interesant, iar eu nu-l ştiu sau nu ştiu suficiente lucruri despre el. Mă enervez atunci când lucrurile nu-s perfecte....Da ştiu, nimeni nu-i perfect...şi nici postul ăsta nu-i perfect...