joi, 18 iulie 2013

$m3k3r d3 krt!3r

          Vine El, marele boss acasă de la  muncă, nu de la serviciu ci de la muncă. Ca un muncitor ce se respectă pute a transpiraţie, are o burtă mare, hainele de boschetar. Intră în casă bufnind şi înjurând printre dinţi. Înjură fie politicienii, fie pe şefi...pe oricine. Îşi salută soţia: "Ce faci, fă?". Îşi salută şi copilul: "Ce faci, bă?".
Soţia... grasă, purtătoare de bigudiuri, se află într-o proastă legătură cu ceea ce înseamnă curăţenie şi care se uită la telenovele apoi le discută cu vecinele.
Copilul... un tânăr fără noroc. Un copil care s-a născut într-o familie greşită. Un tânăr cu aspiraţii înalte.
..........
          Tatăl şi în acelaşi timp soţul şi capul familiei se aşază în faţa televizorului încă îmbrăcat cu hainele jegoase de la muncă. Dă drumul la tembelizor şi nimereşte la fix un meci. Se foieşte în fotoliu, tuşeşte... nimeni. Văzând că nimeni nu-l bagă în seamă strigă la femeie:
- Făă... unde eşti... adu-mi şi mie berea... repede...
- Sunt în cealaltă cameră şi nu pot, măă... Mă uit la telenovelă...
- Las-o dracu de telenovelă, mişcă-ţi fundul şi adu-mi berea că s-ar putea să vezi telenovela aia cu un singur ochi.
.........
          Desigur, femeia  se supune pentru a evita o eventuală bătaie pe care ar primi-o de la soţul său iubitor.
- Ia de aici...
- Aşa făă... a fost greu? şi îi trage o palmă uşor peste funduleţ, ceea ce îi provoacă o mişcare absolut oribilă a şuncilor de pe fese.
.........
            Femeia se întoarce la telenovela ei, bărbatul se uită la meci, iar băiatul...
Dacă soţia plânge atunci când amantul este împuşcat, iar soţul său înjură echipa adversă, în acest timp... băiatul vrăjeşte gagici pe Facebook. Desigur, şi părinţii au Facebook, dar nu prea ştiu să-l folosească. Şi-au făcut cont doar ca să vadă poze cu rudele şi să mai pună şi câte-o poză cu ei să vadă rudele din Spania şi Italia că ei o duc bine, chiar dacă nu culeg căpşuni şi spală moşi/babe la fund. Băiatul  e mare şi tare în cartier, dar... nu are maşină tare, iar chestia asta nu-i convine. Nu-i place să conducă maşina veche a tatălui... nu poate să agaţe vreo gagicuţă cu o amărâtă de Dacie din '87, care atunci când dai să o porneşti parcă zici că tocmai aterizează o flotă de avioane SH, iar toţi vecinii ies pe la geamuri înjurând şi aruncând cu cartofi stricaţi. Tatăl, văzând la tembelizor că s-au înmulţit furturile din maşini, s-a gândit să aplice o alarmă de ultimă generaţie pe maşină. Ai trecut pe lângă cutia de conserve, eşti răcit şi respiri mai greu? A pornit alarma. Scapi de jos un ac? Imediat porneşte alarma. E o distanţă de mai puţin de 5 metri între tine şi maşină? Porneşte alarma. Indiferent că e zi sau noapte, alarma aia porneşte la orice mişcare. Şi desigur că tatăl, obosit cum e, nici nu mai aude când chiţăie alarma aia noaptea... aşa că săraca alarmă urlă aproape în continuu spre disperarea vecinilor vii cât şi a celor morţi.
"Chiar de curând au început să se întâmple diverse lucruri paranormale într-un cimitir vechi din oraş. Noapte sau zi, scheletele celor morţi se ridică din sicrie şi încep să tragă de acestea, părăsind astfel zona în care, se pare că urlă zi şi noapte o alarmă. Reporterii s-au putut apropia de un schelet şi i-au luat un interviu.
<<- Doamnă, vreau doar să vă întreb ce se întâmplă aici. De ce aţi decis după atâţia ani, zeci de ani chiar, să părăşiţi locul de odihnă>>, reporter.
<<- Băi, tu ăsta de ai carne pe tine, eu stau la doi metri sub pământ şi nu mai pot. Nu mai pot să-mi fac şi eu somnul de furmuseţe absolut deloc. Uite şi tu ce pungi am sub ochi. E îngrozitor. Frumuseţea mea răpitoare se duce pe apa sâmbetei. Ne-am săturat de aceste zgomote care ne trezesc din somnul de veci. Am 289 de ani şi nu am mai pomenit aşa ceva... E lipsă de respect. Aşa ceva nu se mai poate>>, a mărturisit o doamnă moartă acum 200 şi ceva de ani.
Primăria din oraş însă e de altă părere:
<<- Vrem să achiziţionăm cât mai multe alarme ca aceea. Se pare că e o alarmă de calitate, deoarece atât câinii cât şi piscile, şoarecii, gândacii, boschetarii şi violatorii din acea zonă au dispărut complet. Partea proastă e că s-a micşorat numărul de investiţii imobiliare în acel cartier.>>
Dar vecinii bărbatului sunt de cu totul altă părere:
<<- Gata, ne-am săturat. Am chemat poliţia, i-am chemat şi pe domnii de la prefectură, am scris chiar şi o scrisoare la dom' preşedinte, l-am rugat şi frumos pe vecinu' noastru să scoată alarma de pe maşină, dar el nimic... Am încercat să-l ameninţăm, am încercat să-i dăm foc la maşină, dar nimic... Drăcovenia asta nu vrea să ardă... I-am scris pe ea un mesaj în care îl ameninţam cu moartea, dar nu s-a prins. A retuşat cu carioca. Nu mai putem domnule, suntem disperaţi. Noaptea aruncăm cu ce apucăm în maşina aia. I-am spart parbrizul, a pus o bucată de ceolofan în loc... Nu merge nimic. Suntem condamnaţi la nebunie.>>
Cu toate acestea proprietarul maşinii se apără zicând că toţi sunt invidioşi pe el:
<<- Toţi sunt geloşi dom'le. Mor de ciudă că eu am maşină şi ei n-are. Îi roade dom'le invidia. Eu nu aud niciodată alarma de la maşină. Doar inventează. Vor doar să dau maşina la noul program Rabla, să iau banii pe voucher apoi să mă plimbe ăştia prin cârciumi. Las' că-i ştiu eu pe aştia. Nişte javre cu toţii.>>
Şi chiar dacă proprietarul are în cap un cartier întreg, el nu vrea să renunţe la bijuteria lui. Ne întrebăm oare dacă va suferi vreun atac de cord atunci când o minte luminată se va gândi să-i facă maşina bucăţi într-o noapte şi să o ducă la un centru de fier vechi pentru a scoate bani de o bere.", acesta fiind un articol dintr-un ziar local.
           Am povestit toate acestea pentru a înţelege voi mai bine de ce stă tânărul cu aspiraţii înalte în faţa calculatorului, vrăjind puicuţe pe Facebook.

           Însă cam atât pentru astăzi.
Staţi pe aproape că mai umează multe poveşti din această familie cu un copil cu aspiraţii înalte şi cont de Facebook.

3 comentarii:

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.