Scriu ca să nu vorbesc singură

          Azi se face un an de când am "zburat" cale de trei sau patru trepte. 1 februarie 2012, miercuri, ora 14, etaj 1, corp A, ultima oră chimia. Au fost minutele în care îngerii mei păzitori au intrat în pauză... sau în grevă. Alea 3-4 trepte m-am dus bine, am avut un pas mare, eh... dar când să "aterizez" mi s-a sucit glezna. Fuu!!!
La un an după... glezna mea e ok, doar că acum îmi e cam frică de trepte :)). Mai ales dacă sunt ude sau e multă lume...
          Trecând peste această ştire extrem de importantă, gen: "Şoc!! Dă click să afli ştirea anului!", urmează altă ştire. Băăii, am găsit căşti pentru telefonul meu :>. Partea mai proastă e că sunt intraauriculare şi nu prea-mi face o prea mare plăcere chestia asta.
Eu: "Altfel de căşti nu aveţi?" Referindu-mă la căştile alea normale, nu la alea care-ţi trimit muzica direct în creier şi îţi fac pielea de găină...
Nenea vânzătoru': "Altfel? Astea sunt cele mai căutate. Toată lumea e înnebunită după ele."
Aşa-s eu, mai demodată... Ce să-i faci?!
Daaarr, am căşti :>.
           Într-o dimineaţă rece din luna care tocmai s-a încheiat, mă duceam la şcoală. Eu: căciulă, fular, haină, blugi, cizme, mănuşi (mi se vedeau doar ochii)... şi trece una pe lângă mine: maletă albă, un bolero cu blăniţă pe deasupra, blugi rupţi şi tenişi :|. Cred că jucase poker pe dezbrăcatelea... Da' ce era de remarcat, era faptul că gagica avea căşti. Cine mai era ca ea?! Pe vremea aia nici dracu' :D.
           De pe la începutul lui decembrie mă tot duc cu tramvaiul la şcoală... Mai văd şi eu lumea, mai spionez să văd dacă nu e cumva controlorul în tramvai (să-mi fie ruşine, nu ştiu cum de pot dormi noapte ştiind că nu capsez biletul... să-mi fie ruşine... glumeam, chiar nu are rost să consum banii aiurea pe bilet :D), apoi mai ascult una, alta... şi mă uit la adolescenţii care învaţă la un renumit colegiu din oraş. Băi, par aşa... au un aer de superioritate. Cred că la colegii îi învaţă cum să fie fiţoşi... Şi mă întreb, cum naiba pot vorbi la ora 7:30 despre derivate, divide et impera, despre lucrarea la mate sau comentariul la română...?!! La ora aia piticii mei sunt încă în stand by... Şi îţi aruncă o privire d'aia plină de fiţe gen: "Pfu! Gândac de la un liceu teoretic... Liceu ce stă sub noi... Pfu!" Şi trec pe lângă tine ca nişte superiori ce sunt... (Sau poate că ei sunt mai înalţi ca mine... :-?).
            Am plecat azi de la şcoală şi mă duceam acasă. Din faţa mea venea un tip extrem de înalt. L-am fixat cu privirea. Ne apropiam, eu m-ai ridicam puţin capul, şi mai mult, şi mai mult, şi mai mult... Când am trecut unul pe lângă altul s-a uitat puţin ciudat la mine :)). Ce e aşa rău în fixatu' cu privirea? Eu eram doar impresionată de înălţimea lui... şi mereu mă întreb cum o fi priveliştea de acolo :)). Am în clasă un coleg care are cam 1,80 (dacă nu şi mai mult). Într-o zi s-a urcat un alt băiat în spatele lui şi cică: "Moamă... ce fel se vede de aici!" :)). Aşa încântată aş fi şi eu.
             Cam astea-s ştirile pe zilele care au trecut.