luni, 28 octombrie 2013

Ziua de luni

                Agonie şi extaz, durere şi plăcere... azi e luni, iar eu pic de somn.
Soarele e sus pe cer, iar ciorile se plimbă nestingherite prin copacii dezgoliţi.
Sună un pic a compunere de clasa a V-a, dar nu-i nimic. Noi mergem înainte şi tragem de săptămâna asta şi abia aşteptăm să se termine (ca să înceapă alta, logic!).

                Melodiile îmi rulează sacadat (conserva mă-sii cu gust de procesor)...
De dimineaţă m-am speriat de nişte ciori care se apropriau cu viteza luminii de fereastră. Zici că erau 3D... Cred că ar fi dorit şi ele să croncănească sub pătură.
Ce film la cinema (bani irosiţi aiurea şi apoi mai rişti să nu-ţi placă filmul), te uiţi pe geam la ciori. Da, metodă de ieşit din criză...
                Zilele astea am trecut pe lângă două... dacă aş zice balene, le-aş jigni (nu pe fete, ci pe balene)... hai să le numesc hipopotami sau hipopotame (?!) care discutau ceva care mi-a atras atenţia:
- Tu fată, cum aşa... cum să fluieri după băieţi?
- Păi dacă ei nu fluieră după mine, măcar eu să fluier după ei.
Şi atunci mi-am imaginat ce "cuvinte dulci" ar fi primit tipa aia de la băieţi... Cred că de ruşine nici nu întorceau săracii capu' (fără prostii, mă pregătesc de post... - desigur că glumesc).
Da, sunt rea... ştiu. Aruncaţi cu bani în mine (zău că nu mă supăr, numai monezi să nu fie că mă învineţesc cam repede) dacă voi consideraţi că eu sunt rea cu acele fete. Eu sunt rea că am 43 de kg cu tot cu haine, iar tipele alea adunate aveau de vreo 3-4 ori mai mult decât mine. Nu e frumos să râzi de alţii... m-aţi auzit, da?! Deci nu e frumos.
               Printre altele... îmi spune şi mie cineva cum ies petele de tocăniţa de pe blugi, mochetă şi pereţi? Sunt adormită... cum să-ţi dai singur(ă) peste mână?! Tipic mie... zău că era mai bine dacă mai dormeam puţin.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.