miercuri, 5 septembrie 2012

Eu (Tweety) şi tunsorile...

   Oh, da... idee nouă de postare. Postare scrisă "din vina" Albei ca Zăpada... Nu, nu aia de prin poveşti ci asta.
   Şi zicea domnişoara Albă ca Zăpada că s-a tuns... cu breton şi nu-i place că arată ca o proastă... Eu i-am zis să stea calmă că au mai trecut şi alţii prin chestii din astea...
   Deci să povestesc despre pleata mea...
Deci de mică am avut părul drept... uneori al dracului de drept... Pe la începutul grădiniţei aveam părul scurt (puţin mai sus de umeri), breton drept şi aveam nişte ochi mari că mă mir cum de nu m-a întrebat nimeni "fetiţo, tu de ce ai ochii aşa de mari?". Sau poate doar mi se părea mie că aveam ochii mari... În fine, nu despre ochi vorbesc aici ci despre păr...
Şi mi-am lăsat părul să crească... Şi a crescut părul... şi a crescut... şi a fost împletit, a fost strâns cu pampoane (albe şi roşii... oribileee), a fost purtat despletit sau într-o coadă de cal... Am avut părul până aproape de mijloc...
    Într-o zi... prin clasa a şaptea aşa... mă trezii eu de dimineaţă şi strigai în gura mare: "Eu vreau să mă tund"... Mama înnebunise... Vestea ajunsese până şi la bunica mea... "Aşa ceva nu se poate." Cred că mama urma să zică: "Dacă te tunzi te reneg...". Nu a zis asta, dar cred că asta voia să spună...
Oricum, nu am înţeles care era treaba cu părul lung... Mă plictisisem de pleata aia care nu dorea să mai crească...
Aşa că am luat-o de mânuţă pe mama şi m-am dus să mă tund. M-am uitat pe acolo cam cum vreau să mă tund (îi arătasem prima dată mamei o poză cu o tipă cheală în părţi şi cu creastă pe mijloc :D, cred că îmi dădea una peste ochi şi îmi cumpăra perucă dacă mă tundeam aşa). Dar m-am tuns (nu, nu cheală în părţi şi creastă pe mijloc)... Când a pus tanti aia foarfeca pe părul meu... erau vreo 30 de cm de tăiat... I se rupea sufletul în ea... în mama mea... da' cred că şi în doamna care se juca cu foarfeca... că m-a întrebat de 3 ori înainte să-l taie... şi mi-a tăiat pleata...
Am rămas cu părul până la umeri, tuns în scări şi cu breton care îmi astupa sprâncenele, dar cu care puteam vedea înainte (de asta se asigurase mama...). Mi-a plăcut foarte mult cum îmi stătea...
    L-am lăsat să crească... şi iar m-am tuns...
Cum e vorba aia: ulciorul nu merge de multe ori la apă... am cunoscut şi eu primul eşec în materie de tunsori... M-a tuns o fufă ciufută... Eu îi ziceam "nu de acolo că-i prea scurt", ea fix de acolo tăia .... "Fu..."...
Desigur... urlete, ţipete şi înjurături în gând... arătam ca dracu... şi îmi tăiase şi mult din breton... al naibii de mult... Parcă zici că eram una de la cămin... din aia care stă pe la semafoare şi cerşeşte pe la geamurile maşinilor fiţoase. Un "Fuuu..." şi mai mare...
Nu era problemă aşa mare dacă nu se întâmpla chestia asta ÎN TIMPUL anului şcolar... Desigur, a doua zi trebuia să mă duc la şcoală... şi nu era nici iarnă să port căciulă... Până dimineaţă îmi propusesem că o să mă îmbolnăvesc... subit de boala numită "frezăurâtă". Naşpa boală...
Şi am ajuns la şcoală... Îmi bătea inima atât de tare... şi îmi venea să-mi pun rucsacul pe cap şi să umblu aşa... Unii nu au zis nimic (nu pentru că nu observase sau că erau simţiţi şi nu doreau să mă supere) ci pentru că deşi trăiam 5-6 ore în aceeaşi clasă (aproape) fiecare era în lumea lui... Dar desigur... colegul de lângă mine a observat şi chiar a făcut o remarcă pe chestia asta: "Semeni cu Tweety"...  Nu ştiu de unde asemănarea cu Tweety... cert e că eu aveam mai mult păr decât micuţa păsărică...
Abia aşteptam să-mi crească părul şi el parcă numai de-al dracu nu creştea... "Futu-i ideea mă-sii şi fufa sictirită...", da... cam astea erau cuvintele pe care mi le ziceam de fiecare dată când mă priveam în oglindă.... Dacă nu-mi venea mie ideea strălucită de a mă tunde iar, nu mi se mai zicea Tweety...
    Eh, până la urmă mi-a crescut părul cât de cât... să zicem că acum arătam mai normală...
Şi cum prostu-i prost până la capăt... iar m-am tuns (nu mă întrebaţi ce a fost în capul meu de am decis să mă tund iar, că nu ştiu). Fiind păţită m-am dus la alta să mă tundă... Şi am ales... am ales de m-am rupt... Tot o fufă sictirită am găsit. Şi m-a tuns asta... nici ca data trecută... da' tot în stilu' ăla de Tweety cu trei fire-n cap... Când am văzut cum arătam la sfârşit... îmi venea să-i înfig foarfeca-n gât ăleia, iar eu să mă dau cu capu' de pereţi până îmi ieşea din cap ideea cu tunsu'. Iar şcoală, iar râs, iar poreclită Tweety... iar aşteptat să-mi crească pleata.
    Şi iar mi-a crescut pleata... Până acum mă tunsesem în scări... (ale dracu scări...). Acum voiam să mă tund drept... şi m-am tuns... Tot nu am renunţat la breton. Cu freza asta îmi stătea niţel mai bine... dacă nu îmi tăia prea mult din breton o altă fufă cu foarfeca în mână şi plătită să mă tundă cum vreau eu, nu cum dorea ea...
Mda... mi-a crescut şi bretonul, mi-a crescut şi părul... M-am tuns iar :D. De data asta mi-a ieşit cum am vrut. Breton la dimensiuni normale, freză normală... toate bune şi frumoase... Nu mă mai poreclea nimeni Tweety.
    Stau eu o perioadă cu freza... şi îmi vine altă idee de tunsoare. Să-mi păstrez părul drept până la umeri, dar să-mi fac breton aşa... într-o parte ca la ponei... Am fost, m-am tuns... (am avut noroc şi de data asta nu am dat peste vreo fufă sictirită...). Mi-a făcut bretonul... şi stupoare!!! Îmi stătea chiar bine... Unii nu au înţeles de ce m-am tuns aşa... aşa simplu... părul tăiat drept la spate breton într-o parte şi atât... Eu cred că acum îmi stă cel mai bine şi nu-mi pasă părerea celorlalţi. Acum îmi place... Bine... până data viitoare când o să mă tund :)).

    Vezi măi fată Albă ca Zăpada... nu vine apocalipsa (deşi ţi-ai cam dori) acuma că te-ai tuns şi nu-ţi stă bine...  Nu eşti singura care a trecut prin aşa ceva şi nici prima... nici ultima... Aşa că ridică-ţi capul şi râzi de frezele altora :D. Te va înveseli şi vei vedea că nu eşti singura... :)

     Hai, care povesteşte întâmplările cu frezele nereuşite? :D

10 comentarii:

  1. Hm aici te pot ajuta si eu, nu stiu cat e de amuzanta dar ti-o voi spune..insa pana atunci..ador cum scrii, da , da stiu ti-am mai zis..Alba ca zapada era mai sweet cand era lapte cu ciocolata, insa si acum imi place dar pare ca nu e o perioda tocmai ok, vreau sa i spun ca nu e singura ce are probleme cu tunsoarea.Povestea mea e cam asa, inca de mica aveam parul des, mult, saten, carliontat, nici bucle bucle, dar al naibii nici drept, sau cret in nici un caz.Bun, aratam dupa spusele celor din jur precum o papusa de aia veche cu par ciudat si mare..ideea era ca aveam parul pana la fund, cand mama hotarase ca este vremea sa il tunda, eram la gradinita, m-a tuns acea frizeritza de m-a nenorocit..cred ca m-a tuns aproape cheala..ideea era sa se regenereze sau eu stiu ce aberatii, norocul meu a fost ca la gradinita nu se punea accent pe freza, cel putin nu in generatia mea, oricum..apoi am lasat iara parul sa creasca,pana cand nu il puteam aranja nicicum.Si sincera sa fiu nu mi-a placut niciodata.Bun am fost sa ma tunda..si m-a tuns o tanti de aratam precum un pudel sau mai bine zis atat de scurt incat imi puteai admira oala..mda asa era freza mea de atunci, chestia naspa era ca eram deja la generala si lucrurile au luat-o razna.Apoi am trecut prin faza cu tepii aceia ciudati in spate..in fata oala si in spate tepi..m,i-a luat vreo 2 ani sa imi revin dupaacel dezastru, insa am reusit cumva sa trec peste..iara a crescut parul , tot mai des, de parca aveam o coama de leoaica..da da uneori imi placea, alteori voiam ceva diferit sau special..nu imi placea sa il las liber caci imi facea capul mare..asa ca il prindeam in coc sau il impleteam..dezastros pana ce la inceputul acestei vacante l-am rarit, l-am tuns atat de frumos ma rog am prins o tanti foarte draguta pe care o ador , si m-am si vopsit putin.Ideea este sa iti placa tie..ps acum buclele date cu gel sau spuma arata a bucle, iar coama mea de leu straluceste si fiind rarit acum pot purta linistita parul liber..hm imi ofera mai multa siguranta si incredere in sine...deci in fond orice problema se rezolva ps 2 nu folosesc placa cah imi arde parul, dar asta e o alta poveste.Cu drag Krisszu..a si fruntea sus Alba ca zapada totul se rezolva

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiam ca iti placea cum scriu...Nici nu stiam ca ma urmareai;))
      Oricum, insemna mult.Si povestea si comentariul despre Lapte cu Cioco:o3 >:d<

      Ștergere
    2. Deci comic... :)) "Coamă de leoaică" :)).
      În rest, nici eu nu mă ating de placă. Pentru ce? Dacă îl îndrept cu placa...şi acum o vorbă de la bunica mea: "Iar te-a lins vaca-n cap?". :))

      Ștergere
    3. Eu folosesc placa pentru ca o parte de par sta drept, cealalta sta cu varfurile intoarse in exterior.X__x

      Ștergere
    4. Şi al meu stă întors în exterior, da' mi se cam rupe uneori cum îmi stă :D.

      Ștergere
  2. M-a inveselit postarea ta deja:))Oricum, tocmai mi-am amintit ca anul trecut am aratat si mai urat cand m-am tuns..Deci, ai dreptate, nu-i asa de rau, m-ai facut sa zambesc..Si o sa recitesc postarea de cate ori imi va veni sa ma dau cu capul de pereti ca nu imi creste parul.

    Si macar tu erai Tweety, ala e dragut.Mi mi s-a zis ca arat ca un caine( anul trecut-.-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) O fi Tweety frumos... da' ăla are trei fire-n cap... Oricum, e mai bine decât un câine... :D (hai că-s rea acum).

      Ștergere
    2. ;;) Mă bucur că nu te superi.

      Ștergere
  3. :* e , uneori e bine sa urmaresc blogurile in anonimat..imi da o stare de liniste sufleteasca:))..ma bucur ca t-ai revenit si capul sus..si tu Zappy..coama mea de leu e magica =)) ...Neh..dar totusi are momente si momente ..pupici la amnandoua Cu drag Krisszu

    RăspundețiȘtergere

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.