joi, 27 decembrie 2012

Ultima scrisoare

"Dragă Timpule,

         Uite-mă ajunsă la sfârşitul anului 2012 întreagă şi nevătămată. Timpule, o să mai îmbătrâneşti cu un an... dar la anii tăi nu cred că mai simţi greutatea unui an în plus... dar eu Timpule, eu mai cresc un an. Vreau şi nu vreau. Îmi e frică, dar abia aştept. Sunt dorinţe contradictorii... o parte din mine vrea să rămână copil, alta să se maturizeze. Încerc să le combin, dar nu iese nimic bun. Nu ştiu ce să fac... dar o să aflu eu.
         Anul ăsta nu pot să zic că a fost un an minunat, bogat şi alte extreme de-astea. A fost un an în "limitele bunului simţ" (da, ciudată exprimare).
Anul ăsta a început cu o zăpadă foarte mare.
În anul ăsta am avut pentru prima dată în viaţa mea piciorul luxat.
Am reuşit pe semestrul al doilea (clasa a X-a) să iau un 8 la mate, un 8 şi un 9 la chimie... (materiile catastrofă la mine).
Am reuşit să creez un blog nou şi să adun mai multe persoane talentate.
Am reuşit să fac mai multe fotografii.
Am început să am mai multă încredere în mine. Să cred în calităţile mele, chiar dacă sunt puţine, asta e... măcar sunt şi alea.
Anul ăsta am descoperit două persoane care pentru mine sunt importante...
Am reşit să am mai multă încredere în unii colegi, să mă apropii mai mult de ei... de fapt, de ele.
Am reuşit să mă ţin de blogul ăsta...
Tot cu blogul ăsta am reuşit să cunosc şi alte persoane care îmi sunt dragi.
Anul ăsta s-a întâmplat un lucru la care nu mă aşteptam în legătură, desigur, cu blogul şi cu lupta mea de a-l ţine sub anonimat... Aflând astfel că lume e mai mică decât mă aşteptam.
Anul ăsta mi-am trimis o scrisoare pe care o voi primi peste un an sau doi... Nici nu mai ştiu exact, da' parcă în 2014, totuşi...
Anul ăsta mi-am petrecut ziua de naştere departe de casă şi a fost super.
Au fost lucruri care au luat o întorsătură ciudată şi neaşteptată, apoi multe alte lucruri care m-au făcut să-mi pun mai multe întrebări legate de persoana mea, de ceea ce vreau de la mine, de la ceilalţi...
Un an în care am visat mai mult... un an în care am încercat să scriu mai mult.
Un an în care câteva zile au fost îngrozitoare, dar am tăcut. Îmi era groază să adorm... Dar mi-am zis că nu o să păţesc nimic, că totul va fi bine... Şi a fost.
A fost o perioadă în care mi-am pierdut încrederea în mine, în oameni... Dar ca de obicei, nu am zis nimic. E mai bine.
Ca să fiu ajutată de ceilalţi, trebuie să mă ajut întâi pe mine. Cei care ţin la mine nu îmi vor sări înainte cu braţele deschise atunci când nu o să mai pot, ci îmi vor fi alături mereu.
Pentru a simţi că eşti respectat de ceilalţi mai întâi trebuie să te respecţi pe tine...
Ca să aibă ceilalţi încredere în tine, mai întâi trebuie să ai tu încredere în tine.
Chiar dacă între două persoane există anumite diferenţe... de  haine, de gândire, de muzică... ele se pot înţelege.
Un an în care am încercat să nu-mi mai pese atât de mult de lucrurile deranjante spuse de ceilalţi despre mine.
În anul ăsta am avut parte de o vară "altfel" şi sunt sigură că nu o voi uita...
         Cam asta mi-a venit acum în minte, dragă Timpule. Poate mai sunt şi alte lucruri pe care le-am făcut sau pe care le-am învăţat în anul acesta.
Trăgând linie pot spune că a fost un an bun, chiar dacă am vrut să mă ţin de anumite promisiuni şi nu (prea) am reuşit.
Nu voi face o listă cu ceea ce vreau de la anul viitor pentru că am observat că atunci când îmi fac un plan intervine altceva sau altcineva şi mi-l strică. Eu sunt totuşi recunoscătoare că putea fi chiar un an mai rău.
         Nu ştiu Timpule ce va fi anul viitor. Nu ştiu ce se va întâmpla cu mine sau cu restul. Nu ştiu nici ce se va întâmpla mâine. Îmi e frică, dar totuşi sunt curioasă să văd ce urmează...
Cam atât am avut de spus, de scris...
        Aştept următorul an cu sufletul la gură.

                                                                                                      Cu drag..."
                                                                                                              o trecătoare prin timp

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Zâmbeşte şi tastează!

 
Copyright (c) 2010 Zdrăngăneli and Powered by Blogger.